Page 17 - arpia 19

tualele state majore). Se numeau maiori într-un viitor predictibil, el va moşteni coroana
(major, vârstnic; lat.). Iar pentru folosirea regală. Nici în prezent lucrurile nu s-au schim-
eficientă a forţelor, dar mai ales pentru bat şi este suficient să privim la pregătirea
necesităţile de comandă, regimentul era prinţilor din familia domnitoare britanică, pen-
împărţit, de regulă, în trei formaţiuni numite tru a ne edifica asupra subiectului.
companii (aproximativ o sută de luptători, Principele, conducătorul unui principat
modelul fiind găsit tot în armata romană, cen- (formaţiune administrativ-teritorială, având
turia) şi comandate de un căpitan (sutaşul, cen- prerogative asemănătoare unui regat, mai
turionul). Desigur şi el era de origine nobilă, puţin autonomia) este casă domnitoare
având în subordine directă trei locotenenţi (no- dinastică, iar autoritatea sa se raportează direct
bili), comandanţii plutoanelor (aproximativ la o casă imperială. Implicaţiile militare ale
treizeci de luptători). Ei formau, împreună, principelui (ex. principii casei de Savoia) se
compania. Comandanţii se numeau generic, referă, de regulă, la purtarea unor războaie în
ofiţeri (fr, eng, rusă, germ, identic), proveneau, numele şi folosul casei imperiale. De altfel,
de regulă, din cavalerie şi îşi probau acest numai casele imperiale pot acorda titlul de
statut, indiferent de categoria de trupe coman- principe şi acesta este înnoit la trei generaţii, în
date (infanterişti, artilerişti, etc.), semnele dis- caz contrar pierzându-se (acest deziderat nu
tinctive ale poziţiei fiind, obligatoriu, calul şi este aplicabil în cazul conţilor, sau al ducilor).
sabia. Arhiducele, sau marele duce sunt titluri
De problemele administrative ale unui apărute mai mult ca o expresie a orgoliilor.
pluton (fr. peloton) se ocupa un plutonier (de Spre exemplu, în ţaratul rus, marele duce, de
regulă, un om instruit, deoarece trebuia să asig- regulă, fratele ţarului (împărat), avea domenii
ure contactul cu furnizorii), iar de instrucţia mult mai mari decât unele regate europene, aşa
directă a soldaţilor se ocupau sergenţii (fr.). că i-a fost creat un titlu special. Cam aceeaşi
Fiecare grupă a plutonului (cam zece luptători) situaţie este reprezentată şi de titlul de mare
era comandată în luptă de un caporal (fr.), care ducat, deşi, în prezent, cei cincisprezece mili-
avea şi el un înlocuitor (firesc pentru o tari ai Marelui Ducat de Luxemburg, sau forţele
formaţiune care intră în luptă şi poate avea militare ale Principatului de Monaco, nu aduc
pierderi), respectiv soldatul fruntaş. Aceştia era deloc a super armată însă reprezintă expresia
grade inferioare, nu aparţineau castelor nobil- politică a unei flexibilităţi inteligente de
iare şi erau numiţi în urma afirmării pe câmpul adaptare la condiţiile istorice.
de luptă, prin acte de curaj. Puteau desigur, ca Această prezentare are cu caracter
urmare a unor fapte deosebite, să primească, foarte general, fiind specifică mai întâi, în Eu-
din partea regelui, distincţii pentru bravură, ropa centrală, dar mai târziu, mai ales după
uneori chiar şi titluri nobiliare, de regulă primul război mondial, aceste structuri militare
primul, cel de cavaler, sau, mai târziu, la en- şi denumirile gradelor au fost adoptate chiar şi
glezi, cel de baronet. Cunoaştem însă şi alte ti- în armatele din orientul îndepărtat, căpătând
tluri nobiliare şi este instructiv să vedem care astfel o recunoaştere mondială.
legătura lor cu problematica militară. De exem- Dar cum au apărut generalii, amiralii,
plu, prinţul! El este ori fiul regelui şi atunci se mareşalii, sau comandorii!? Dar seneşalul, sau
numeşte prinţ moştenitor, ori conducătorul generalisimul? În urma alianţelor, sau a
unui principat şi se numeşte principe. Prinţul cuceririlor, au apărut alte formaţiuni adminis-
moştenitor, în virtutea prerogativelor sale, trative, mai mari şi, evident, mai puternice
participă la război alături de rege sau este, un- decât comitatele. Au fost numite ducate,
eori, comandantul unor forţe de sine stătătoare entităţi teritoriale cu drept de emisiune
şi are, obligatoriu, pregătire militară, deoarece, monetară (aveau şi unele comitate, dar cu titlu

16 Aeronautica - ARPIA , nr.19, ianuarie, 2020