Page 15 - arpia 19
P. 15

avea un stat major (cam aceeaşi oameni), cu rol
                                                                consultativ, îşi asuma răspunderea pentru or-
                                                                dinele date (de aceea se numeau porunci), care
                                                                erau executate fără discuţii, însă pentru asta,
                                                                aşa cum am remarcat, îşi asuma riscuri destul
                                                                de mari. Aici se poate face şi remarca referi-
                                                                toare  la  titlurile  militare  ale  comandanţilor
                                                                aflaţi  pe  diferite  trepte  ierarhice.  Se  cunosc
                                                                unele dintre acestea, de exemplu, centurionul
                                                                la romani, la greci diadohul, la turci sangeacul,
                                                                la  tătari  mârzacul,  la  cazaci  hatmanul.  Dar
                                                                acestea  sunt  titluri,  de  regulă,  temporare,
                                                                reprezintă funcţiile deţinute la un moment dat,
                                                                în structurile militare şi nu sunt ereditare. Deci
                                                                ele nu sunt grade!
                                                                        Extinderea,  în  continuare  a  acestui
              aceasta nu este decât o naivă ficţiune, exagerat- subiect, este necesară, deoarece stă la baza în-
              populistă. În realitate nu era posibil aşa ceva, tregii evoluţii istorice a studiului propus. Pe
              tocmai din cauza tipului special de educaţie, timpul lui Carol cel Mare (sec. VIII-IX), imen-
              foarte restrictivă, primită de părţile implicate sul său imperiu, din motive de administrare, a
              într-o posibilă intrare în cursa pentru tron sau fost împărţit în mai multe districte, aproxima-
              chiar numai pentru accederea în preajma aces- tiv egale între ele, cu un anumit grad de au-
              tuia. Tot astfel ne putem explica şi de ce unii tonomie, numite comitate şi încredinţate spre
              suverani puşi în faţa situaţiei de a alege între a fi conduse, unor comiţi (există ipoteza originii
              abdicare şi moarte alegeau, de regulă spre cin- acestui cuvânt ca fiind de origine tracică, co-
              stea lor şi spre nedumerirea noastră, varianta mates, dar cum nu am suficiente date pentru a
              a doua, cea care salva însă dinastia considerată emite o opinie, mă rezum la doar la prezentarea
              mult mai importantă decât viaţa unui reprezen- acestei  ipoteze)  persoane  delegate  direct  de
              tant al ei. Dar ca să rămânem în aceeaşi notă, împărat,  după  criterii  de  fidelitate,  calităţi
              constatăm că şi în zilele noastre, nu de puţine dovedite în luptă sau, pur şi simplu, pe bază de
              ori, cei care-şi asumă conducerea supremă au rudenie. La început aceşti conducători cu drept
              destine nu de puţine ori tragice mai ales dacă de prim administrator, prim judecător, dar şi
              impun regimuri dictatoriale.                      comandat militar al forţelor pe care le organi-
                      Nu  putem  întreba  însă,  cum  era zau şi întreţineau din bugetul propriu, se nu-
              asigurată  continuitatea  conducerii  având  în meau baroni (baro, cel care poate duce greutăţi,
              vedere  faptul  că  regele  nu  era  schimbat  la lat.). Formula nu era nouă! Egiptul faraonic
              fiecare război, el exercitându-şi atribuţiunile şi avea nome, conduse de nomahi, Imperiul Per-
              pe timp de pace? Se proceda destul de simplu san avea satrapii conduse de satrapi (cuvânt
              şi în acest caz. Pe timp de pace, grupul din jurul care  astăzi  dă  sens  asupra  puterii  acestor
              său forma un consiliu cu multiple atribuţiuni, conducători  delegaţi),  iar  rezultatele  acestor
              lucru pe care îl vedem şi astăzi sub forma or- măsuri au fost, în timp, foarte asemănătoare.
              ganismelor de conducere ale unei ţări (parla-             După destrămarea, imperiului, comiţii,
              mente, ministere, servicii, consilieri, etc.), iar precum cei dinaintea lor, s-au autonomizat, au
              hotărârile erau luate într-un relativ consens (nu privit  teritoriile  date  în  grijă  ca  pe  propriile
              au lipsit niciodată, relaţiile, interesele sau trafi- moşii şi, devenind puternici economic, au avut
              cul de influenţă). Pe timp de război, deşi regele la dispoziţie mijloace militare pentru a duce o
                                                                politică de agresiune, sau alianţe, după cum le
              14                             Aeronautica - ARPIA , nr.19, ianuarie,  2020
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20