Page 14 - arpia 19
P. 14
autocraţie), chiar şi conştiinţa că regele are, mai ales, capacitatea
în societăţi cu o de a oferi supuşilor, protecţia înaintaşilor săi.
puternică deter- Poate că, pentru unii dintre noi, acum, această
minare democratică, conduită pare o bagatelă, dar să nu uităm cât
se bazează de fapt pe accent pune Homer pe participarea şi parti-
tradiţie, aşa că ne zanatul divinităţilor în timpul războiului din
vom referi la aceasta. Troia, dar nici faptul că, şi în zilele noastre,
În timpurile, monarhul, indiferent cum se numeşte el, este
putem să le numim considerat uns al lui Dumnezeu, şi nimeni nu
preistorice, necesi- ia aceasta în derâdere.
tatea conducătorului Tot ca un privilegiu al celui ales era şi
unic a fost rezolvată acceptarea de către societate a relaţiilor de tip
destul de simplu poligamic, indiferent de normele existente,
prin alegerea aces- pentru ca sângele considerat de esenţă divină
tuia de către să nu se piardă. Efectele, în timp, aveau să se
r e p r e z e n t a n ţ i i dovedească a fi extrem de complicate, mai ales
comunităţii, aceştia în cazul întreruperii liniei directe de sânge şi
fiind la rândul lor cei mai avuţi sau mai puter- apariţia a tot felul de pretendenţi la tron, inclu-
nici (influenţi) dintre membrii ei. Cel ales siv conflictele de rigoare. Cât despre protocolul
conducător a fost învestit cu dreptul de a hotărî care, în timp, s-a instituit pentru a menţine
asupra destinului colectivităţii în aproape toate ideea de divin şi misterul persoanei sau despre
situaţiile şi a fost denumit rege (lato senso). privilegiile economice ale funcţiei, acestea sunt
Conceptul este însă ceva mai complex, chiar adaosuri târzii. Să nu uităm că primii regi ai
dacă ar fi să se ia în considerare numai expli- Romei erau doar nişte ţărani, care, după
carea simplă a acestuia. Regele este, în confor- încheierea mandatului, reveneau la coarnele
mitate cu statutul său, primul dintre egali plugului, ca oricare dintre cetăţenii cetăţii, iar
(primus inter pares), deci se poate considera că regii macedoneni nu aveau dreptul la protocol
persoana sa deţine autoritatea delegată a faţă de cei egali lor (una din cauzele probabile
forţelor care au decis asta. Şi acest deziderat se ale morţii lui Alexandru Macedon ar putea fi şi
referă la totalitatea componentelor puterii so- instituirea protocolului persan în relaţia sa cu
ciale, cele economice, politice, culturale, reli- nobilii macedoneni).
gioase, demografice, etc. Adică acelea implicate Să nu uită însă că regii aveau şi o mare
profund în conducerea destinului unei societăţi responsabilitate faţă de destinul poporului pe
umane. Se impune şi asupra termenului în sine, care-l conduceau, iar atunci când cei din jurul
cel de rege, o anumită discuţie, pentru a se lor (egalii) considerau că nu poate sau nu şi-a
putea observa că, deşi dicţionarele îi explică îndeplinit, din diferite motive, misiunea divină
originea ca fiind latină (rex, regis, egal monarh, care i se încredinţase, era pur şi simplu omorât,
suveran, om cu puteri depline), cuvinte foarte în urma unei judecăţi destul de simple. Aşadar,
apropiate fonetic, definesc această titulatură şi asumarea acestei răspunderi însemna, în
în persană, dar şi în indiană, ceea ce ar putea, primul rând o educaţie specială în care priori-
de altfel firesc, să ducă la ideea unei origini tate aveau simţul datoriei şi capacitatea de ac-
mult mai îndepărtate în timp. ceptare a răspunderii în faţa supuşilor. De
Oricum, din considerente pe care astăzi altfel, educaţia este elementul care defineşte, în
le-am numi de imagine, conducătorul era con- istorie, clasa nobiliară şi, deşi acum vedem în
siderat ca fiind urmaşul mai mult sau mai puţin unele filme cum un tânăr sărac se îmbracă într-
direct, al unei divinităţi, sau măcar al unui erou un anumit fel şi ajunge de nerecunoscut între
civilizator, fiindcă poporul trebuia să aibă nobili, întrecându-i chiar, putem fi siguri că
Aeronautica - ARPIA , nr.19, ianuarie, 2020 13