Page 68 - BASME EM
P. 68
- Unde ai fost, draga noastră? Ea răspundea mereu că nu știe și cădea într-un somn greu. Seara, Daniela se simțea atrasă ca de un magnet de pantofii cu swarovski pe care cum îi încălța, dispărea până dimineața. Nu știau ce să mai facă bieții părinți fiindcă nu se știa unde pleca și ce făcea prințesa până dimineața, înainte de răsăritul soarelui, când se înapoia. Din această cauză, împăratul, foarte îngrijorat, a dat sfoară în împărăție că aceluia care îi va afla taina prințesei, i-o va da de soție. Mulți și-au încercat norocul, dar degeaba. Într-o zi, un fiu de crai nerecunoscut de tatăl său, foarte frumos, merse la mama lui care-l crescuse cu greu, singură și-i zise: - Iubita mea mamă, voi merge și eu să-mi încerc norocul! Inima îmi spune că voi ajunge împărat mai bogat ca tata și acesta mă va recunoaște, dacă mă binecuvântezi tu! - Fie cum zici, fiule! Du-te cu binecuvântarea mea și norocul să te însoțească mereu! Fiul de crai și-a pregătit bagajul, și-a luat ziua bună de la mama lui, sărutându-i mâinile amândouă și a plecat. Merse el ce merse, străbătu codri mari și întunecoși, livezi nesfârșite și zări la marginea unei păduri o căsuță proaspăt văruită. Se apropie și dădu cu o ochii de o bătrână pe care o salută: - Bună ziua, măicuță! - Bună să-ți fie inima, tinere! Ce vânt te aduce la ușa mea? Unde te duci? Ia loc pe prispa casei mele și până te odihnești, bea o cană cu apă rece și îmbucă ceva. Ia un colț de pâine și o bucată de brânză, să fie de pomană pentru băiatul meu care, dac-ar fi trăit, de vârsta ta ar fi fost, dar mi l-a ucis Slutuț. - Să fie primit! Fie-i țărâna ușoară! Dumnezeu să-l odihnească în pace! Ce să-ți spun, măicuță? zise el înfulecând. Mă duc să mă însor, la cutare fată de împărat, că am auzit că este de vârsta măritișului, că este foarte frumoasă, dar are o taină ascunsă pe care nimeni nu a reușit s-o descopere. - Oh! Fătul meu, pentru a descoperi taina Danielei trebuie să ai cap și picioare! vorbi ea. - Eu, măicuță, am și minte, și picioare bune și sunt hotărât să-mi încerc norocul, că vreau să-i dovedesc lui tata că sunt os din osul lui, cineva, poate m-o recunoaște. Bătrâna intră în casă, ieși ținând ceva în mână și îi spuse: - Te văd hotărât și cu stea în frunte, Andriene, dragul meu! Mai ai nevoie și de altele pentru a reuși. Pentru că ai fost sincer cu mine și mi-ai spus povestea ta, eu, Sfânta Vineri, te voi ajuta. Aceasta este o mantie fermecată și cum o pui pe tine, nu te mai vede nimeni, doar te simte 68