Page 8 - AHATA
        P. 8
     2      LOCAL                                                  AWEMainta                                                Diabierna, 30 Mei 2025
                                     Indice di prijs di consumo pa luna di april 2025
        Crecemento modera di inflacion y aumento
        di Bestaansminimum na april 2025
       E Oficina Central di Estadistica (CBS) di Aruba a publica e Indice
       di Prijs di Consumidor (CPI) pa april 2025. Esaki ta mustra cu
       inflacion a subi levemente cu 0.4% compara cu maart 2025, y cu
       0.4% compara cu april 2024. E averahe anual (riba e ultimo 24
       lunanan) ta mustra un inflacion di 1.3%. A pesar di e desaroy-             (-10.4%) y electricidad (-4.0%). Conhuntamente, esaki a causa
       onan modera di prijs, e bistaansminimum a bolbe aumenta.                   un efecto negativo di -0.85 punto porcentual riba inflacion.
       Inflacion  pa  Sector:  E  Subidanan  mas  Fuerte  den  Muebel  y          Desaroyo di Prijs di Cuminda: Impacto Limita
       Comunicacion                                                               E indice di prijs di cuminda a subi levemente cu 0.02% na april
       For di e diesdos categorianan di gasto cu ta determina e CPI,              2025 compara cu maart. Dentro di e categoria “cuminda na cas”,
       shete sector a registra subida di prijs. E impacto mas grandi riba         entre otro, prijsnan pa batata y yuca (+3.3%), refresco (+1.3%)
       e CPI a bin di e sectornan “Mobilario” (muebles y aparatonan di            y  berdura  (+1.1%)  a  subi.  Caida  di  prijs  a  wordo  registra  pa
       cas) cu un subida di 3.3% y “Comunicacion” cu 1.3%. En partic-             productonan di lechi, webo y fruta (-0.7%).
       ular, aparatonan di cas a subi cu 17.9%, locual a conduci na un            E influencia total di cuminda, tanto na cas como pafo di cas, riba
       efecto di 0.39 punto porcentual riba e CPI. Aparatonan di telefon          e CPI a keda marginal cu 0.00 punto porcentual.
       y fax a subi cu 24.5%.
                                                                                  Aumento di Bestaansminimum
       Di otro banda, tabatin un caida den e sector “Transporte” di 0.5%,         E bistaansminimum social, basa riba e CPI, tabata na april 2025
       principalmente causa pa costonan mas abou pa uzo di transporte             Afl. 5,513 pa un famia cu dos adulto y dos mucha. Esaki ta un
       priva (-1.2%). E sector a contribui cu -0.06 punto porcentual na           subida di Afl. 16 compara cu april 2024. Pa un adulto soltero, e
       un reduccion di e CPI.                                                     bistaansminimum tabata Afl. 2,625. E subida a wordo causa prin-
                                                                                  cipalmente pa aumento di prijs den cuminda y muebel.
       Prijs di Energia Ta Pone Presion riba Inflacion
       E indice di energia a baha cu 2.4% anualmente. E prijs averahe             Tog, tin un deficit di entrada structural ta keda: un adulto soltero
       pa un bari di crudo a baha cu 24.9% compara cu april 2024. E               cu e salario minimo ta keda cu Afl. 639 cortico di e bistaansmin-
       desaroyo aki a resulta den baha prijs pa gasolin (-10.1%), diesel          imum, e deficit mas halto for di seis aña.
                                                                                  Conclusion
                                                                                  Inflacion na Aruba ta keda stabil pero ta subiendo moderada-
                                                                                  mente, cu cambionan di prijs limita den mayoria sector. Caidanan
                                                                                  relaciona cu energia ta modera e presion general di prijs. Alaves,
                                                                                  e  bistaansminimum  ta  subiendo  constantemente,  locual  ta
                                                                                  subraya e importancia di un bon maneho di inflacion y rednan di
                                                                                  siguridad social.
                                                                                  E datonan di CBS ta ofrece informacion valioso pa formuladornan
                                                                                  di maneho pa determina salario, subsidio y medidanan di sosten
                                                                                  economico.





