Page 8 - AHATA
P. 8
2 LOCAL AWEMainta Diabierna, 30 Mei 2025
Indice di prijs di consumo pa luna di april 2025
Crecemento modera di inflacion y aumento
di Bestaansminimum na april 2025
E Oficina Central di Estadistica (CBS) di Aruba a publica e Indice
di Prijs di Consumidor (CPI) pa april 2025. Esaki ta mustra cu
inflacion a subi levemente cu 0.4% compara cu maart 2025, y cu
0.4% compara cu april 2024. E averahe anual (riba e ultimo 24
lunanan) ta mustra un inflacion di 1.3%. A pesar di e desaroy- (-10.4%) y electricidad (-4.0%). Conhuntamente, esaki a causa
onan modera di prijs, e bistaansminimum a bolbe aumenta. un efecto negativo di -0.85 punto porcentual riba inflacion.
Inflacion pa Sector: E Subidanan mas Fuerte den Muebel y Desaroyo di Prijs di Cuminda: Impacto Limita
Comunicacion E indice di prijs di cuminda a subi levemente cu 0.02% na april
For di e diesdos categorianan di gasto cu ta determina e CPI, 2025 compara cu maart. Dentro di e categoria “cuminda na cas”,
shete sector a registra subida di prijs. E impacto mas grandi riba entre otro, prijsnan pa batata y yuca (+3.3%), refresco (+1.3%)
e CPI a bin di e sectornan “Mobilario” (muebles y aparatonan di y berdura (+1.1%) a subi. Caida di prijs a wordo registra pa
cas) cu un subida di 3.3% y “Comunicacion” cu 1.3%. En partic- productonan di lechi, webo y fruta (-0.7%).
ular, aparatonan di cas a subi cu 17.9%, locual a conduci na un E influencia total di cuminda, tanto na cas como pafo di cas, riba
efecto di 0.39 punto porcentual riba e CPI. Aparatonan di telefon e CPI a keda marginal cu 0.00 punto porcentual.
y fax a subi cu 24.5%.
Aumento di Bestaansminimum
Di otro banda, tabatin un caida den e sector “Transporte” di 0.5%, E bistaansminimum social, basa riba e CPI, tabata na april 2025
principalmente causa pa costonan mas abou pa uzo di transporte Afl. 5,513 pa un famia cu dos adulto y dos mucha. Esaki ta un
priva (-1.2%). E sector a contribui cu -0.06 punto porcentual na subida di Afl. 16 compara cu april 2024. Pa un adulto soltero, e
un reduccion di e CPI. bistaansminimum tabata Afl. 2,625. E subida a wordo causa prin-
cipalmente pa aumento di prijs den cuminda y muebel.
Prijs di Energia Ta Pone Presion riba Inflacion
E indice di energia a baha cu 2.4% anualmente. E prijs averahe Tog, tin un deficit di entrada structural ta keda: un adulto soltero
pa un bari di crudo a baha cu 24.9% compara cu april 2024. E cu e salario minimo ta keda cu Afl. 639 cortico di e bistaansmin-
desaroyo aki a resulta den baha prijs pa gasolin (-10.1%), diesel imum, e deficit mas halto for di seis aña.
Conclusion
Inflacion na Aruba ta keda stabil pero ta subiendo moderada-
mente, cu cambionan di prijs limita den mayoria sector. Caidanan
relaciona cu energia ta modera e presion general di prijs. Alaves,
e bistaansminimum ta subiendo constantemente, locual ta
subraya e importancia di un bon maneho di inflacion y rednan di
siguridad social.
E datonan di CBS ta ofrece informacion valioso pa formuladornan
di maneho pa determina salario, subsidio y medidanan di sosten
economico.

