Page 43 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol. 2-

POEM 63

În inima nopții, mă trezesc nu din somn, ci într-un vis
primordial,
Și acel vis se află într-un altul, și așa mai departe, către
infinit,
Care este numărul boabelor de nisip, o căutare nesfârșită.
In fluxul de conștiință, navighez prin labirinturi de
gânduri,
Unde fiecare vis este o fereastră spre alte lumi,
Vise înrămate în vise, un șir infinit de oglinzi întunecate și
luminoase.
Drumul pe care trebuie să-l urmez e nesfârșit,
Un peisaj cosmic de stele și umbre,
Unde fiecare pas mă apropie de marginile eternității,
Și totuși, mă îndepărtează de adevărata trezire.
Simt cum timpul se scurge în dunele de nisip ale gândirii,
Fiecare boabă, o clipă uitată, un mister nedescifrat,
Mă pierd într-un dans al nemuritorilor, o odisee a
sufletului meu,
O călătorie ce mă va duce dincolo de orizonturi
imaginabile.
În acest labirint de vise și treziri nesfârșite,
Îmi caut esența, acea scânteie de realitate pură,
Dar tot ce găsesc sunt ecouri ale unei existențe relative,
Un șir de reflecții ale luminii divine pierdute în abisuri.
Aș vrea să găsesc momentul când îmi voi deschide ochii
adevărului,
42