Page 130 - DINCOLO DE REAL
P. 130

DINCOLO DE REAL – vol 4-


            Că sufletele noastre, abandonate, așteaptă să fie regăsite și
            iubite,
            Că doar ascultând chemarea interioară, ne putem elibera,
            Deschizând aripile dorințelor, zburând spre cerurile
            nespuselor vise.
            Să ne reamintim glasul intuiției, acea melodie străveche,
            Să spunem „da” când inima ne împinge, și „nu” când
            teama ne înconjoară,
            Să îndrăznim să ne ascultăm sufletul, chiar și în fața fricii,
            Pentru că doar astfel putem deveni cine suntem cu
            adevărat.
            Să ne desprindem din lanțurile tăcerii impuse,
            Să lăsăm iubirea de sine să înflorească sub stelele nopții
            vrăjite,
            Și în melancolia acestei călătorii, să ne găsim destinul
            magic,
            Într-un univers unde dorințele și intuiția dansează libere,
            sub lumina eternității.












                                                                                              129
   125   126   127   128   129   130   131   132   133   134   135