Page 130 - DINCOLO DE REAL
P. 130
DINCOLO DE REAL – vol 4-
Că sufletele noastre, abandonate, așteaptă să fie regăsite și
iubite,
Că doar ascultând chemarea interioară, ne putem elibera,
Deschizând aripile dorințelor, zburând spre cerurile
nespuselor vise.
Să ne reamintim glasul intuiției, acea melodie străveche,
Să spunem „da” când inima ne împinge, și „nu” când
teama ne înconjoară,
Să îndrăznim să ne ascultăm sufletul, chiar și în fața fricii,
Pentru că doar astfel putem deveni cine suntem cu
adevărat.
Să ne desprindem din lanțurile tăcerii impuse,
Să lăsăm iubirea de sine să înflorească sub stelele nopții
vrăjite,
Și în melancolia acestei călătorii, să ne găsim destinul
magic,
Într-un univers unde dorințele și intuiția dansează libere,
sub lumina eternității.
129