Page 25 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol 4-

POEM 158

În Amurgul Mândriei Națiunii
Iisuse! Unde se va sfârși? Cât de jos trebuie să cobori
În această țară pentru a deveni Președinte?
Câte măști trebuie să porți, câte adevăruri să îndoi,
În căutarea tronului, printre flăcările dorinței curgătoare?
În acest tărâm al viselor nesfârșite și speranțelor
fracturate,
Unde stelele și dungi sunt pătată de minciuni șoptite,
Cât de adânc trebuie să sapi, pe panta moralității,
Pentru a urca în înălțimile unde zborul vulturului e vrăjit?
Prin coridoarele limbilor de argint și sălile aurite,
Unde ecourile promisiunilor neîmplinite persistă,
Cât de departe trebuie să te târăști, escaladând zidurile
prăbușite,
Ale fortăreței integrității, în ceața politică ce insistă?
Oh, amurgul sufletului națiunii, prins în îmbrățișarea
amurgului,
Unde idealurile sunt trocuite și libertățile sunt învinețite,
Cât de jos trebuie să cobori, pentru a urmări grația
Umbrei sclipitoare a puterii, urmărite fără sfârșit?
Coroana ambiției, împodobită cu spini de înșelăciune,
Apasă greu pe capetele celor care caută lumina,
Câte vise trebuie să fie spulberate sub picioarele
cuceritorului,
În cursa pentru gloria care numai în noapte se stinge?
În acest teatru al aspirațiilor, unde actorii își joacă rolul,
24