Page 36 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol 4-

Și ei mă privesc, încântați și fermecați, un spectacol sublim,
criptic,
Un miracol de scurtă durată ce le umple inimile cu tăcere și
dor.
Însă iată-mă, încă o dată, în zborul meu de foc, prin
eternitate,
Lăsând în urmă un traseu de vise și speranțe topite,
Pentru că, trecând doar pentru puțin timp, nu mă vor mai
vedea niciodată la fel...
Totuși, gravat adânc în amintirile lor, nu mă vor uita
niciodată.
Cum mă pierd în vastitatea serenă a nopții, un enigma
argintie solitară,
Îmi las urmele ca pe un jurământ nerostit al iubirii fără
sfârșit,
O promisiune a revenirii în gândurile lor, o adiere
atemporală,
Un cântec de stea căzătoare răsunând dulce și unic, dincolo
de timp.
Eu, o cometă vie aruncată în tărâmul mistic și etern,
Îmi închei povestea cu un foc grandios și sacru,
Rămânând o metaforă eternă a iubirii mistice,
incomparabile,
Uitat înainte de a fi văzut din nou, dar răsărit în toate
inimile, pentru totdeauna.

35