Page 66 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol 4-

"Da, " răspund eu, și iar mă trezesc.
Ani la rând am trăit în acel strat abisal.
Dar într-o zi ceva s-a schimbat.
Am privit în jur la apa care încerca să mă înconjoare și un
lemn în derivă plutind în apropiere.
Am înotat către el și nu mă mai înecam.
M-am pregătit pentru următoarele valuri, dar ele nu au
venit.
Acum, pe o plută de salvare pe care am construit-o, simt că
știu cum să sparg aceste valuri.
Ani de furtuni, știu cum să trec prin ele.
Căldura zâmbetului meu lăuntric începe să ardă,
Aprinzându-mi sufletul, atât de curajos, privesc țărmul în
depărtare și acolo mă îndrept.
Batjocura sorții se aude prin rafale și explozii, vuind în
ceruri: "Îți este frică de moarte? "
"Nu, " șoptesc eu.
Nu mă tem de furtuni, sufletul meu cunoaște calea.
Pentru că am supraviețuit tuturor, și voi continua să fac
asta, în felul meu unic.

65