Page 8 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol 4-

Sufletul său tânjește după ceva mai mult, un adevăr pe care
trebuie să-l găsească.
Această forță profundă îl obligă, exprimarea e țelul său,
Chiar dacă îl costă totul — reputație, nume.
Tentează corpul, cochilia sufletului, să trăiască într-o
nesupunere sălbatică,
Să răstoarne mesele rutinei, și să respingă orice
conformitate oarbă.
Flăcări arhaice aprind miezul său, adâncurile ființei sale
iluminează,
Unind întunericul și lumina, trezind conștientizarea.
Nu poate purta o mască obișnuită, să îndure actele
mundane,
Nici să joace jocurile vieții obișnuite, guvernate de
asemenea pacturi.
Un exilat în timpul său natal, neînțeles de semenii săi,
Un rătăcitor, o batjocură, printre huiduielile
cloroformizate.
Cu cât sunt mai goi pe dinăuntru, cu atât se etalează mai
mult pe dinafară,
Dar nu caută jocurile lor de statut, nici nu se alătură
mândriei lor.
Alege sărăcia în locul muncii lipsite de creație adevărată,
Autonomia peste lanțuri, în artă găsește salvarea sa.
Fuge de banalitate, această înșelăciune a lumii moderne,
Alegând în schimb pași periculoși, spre forțele prime.
Își cunoaște soarta — să sufere singur, în strânsoarea
melancoliei,
7