Page 75 - unirea 8-9
P. 75
8-9
Neuitare
Mi-ai fost în noapte
stea şi vis
şi-adesea gândul abia scris Ca să pleci mai în grabă,
în palma vremii… În vise mi-apari
şi alint Pe-un peron, într-o gară
cum nimeni altul nu mi-a fost Cu braţe de flori
şi pentru suflet adăpost… Cu surâs şi cu soare
Mi-ai fost speranţă, Ma-ntâmpini, eşti tandru
râs şi cer, Mă iubeşti şi pleci iară
încredere mi-ai fost Când zorii grăbiţi
şi zbor… Intră-n casă şi-n şoapte…
Mi-eşti lacrimă, Îmi spui c-ai să vii iar la mine
acum, în noapte;
mi-eşti dor! Vreau ziua să treacă mai iute
şi-aş vrea
Rugă prin doruri, prin şoapte
să plutim spre o stea.
Fă-mi din braţe, Doamne, Si-acolo-n lumină de inimi
rădăcini! şi Lună
Din cuvinte-rugă de-a pururi, de-a pururi!
fă-mi descântec, Sa fim împreună!
să-mi păstrez iubitul
prin senin,
prin albastre zări
în dulce cântec.
Fă-mă, Doamne,
murmur lin de stea
să-mi alint iubitul, înger,
până-n zori.
Să-l adorm, copil,
în poala mea,
pe-un altar de vis
înmiresmat cu flori.
Nostalgie
Trăiesc într-un timp
Al amintirilor…
Miroase a noapte,
A floare de tei,
Surâd mii de stele,
Visez ochii tăi
Şi-adesea-n răstimpuri Pictură de:
Mă cred fericită, Doina Iovănel
Sunt singură-n noapte
Şi nu sunt iubită; Spineanu
În grabă revii,
75