Page 104 - unirea4-5

4-5

cărţi şi timp de cîteva zile nu-l mai vedea nimeni...
(...). Stăpânit de o neastâmpărată sete de ştiinţă,
el studia mereu, şi nu era nici o ramură de ştiinţă
omenească pe care nu ţinea s-o aprofundeze...”.
Acelaşi, Ion Slavici, („Ungurul”, cum îi spunea
Eminescu, în glumă) lasă în „Amintirile” sale şi sfaturile
primite de la poet, privind lecturile: „...Eminescu
m-a îndrumat încă de la sfârşitul anului 1869 să
nu-mi pierd timpul cetind scrieri de ale filosofilor
ca Fichte, Hegel şi Schelling şi nici scrieri de ale
lui Kant să nu cetesc decît după ce le voi fi cetit
pe ale lui Schopenhauer”.
Uneori, în condiţii de „strâmtoare financiară”,
Eminescu mai amaneta cărţi, singurele bunuri de
valoare ale sale, aşa cum a făcut-o la „băcănia lui
Moritz” din Viena, unde a amanetat o carte pentru
„2 florini”, carte, pe care ulterior a răscumpărat-o!
(după Th. V. Ştefanelli).
Şi tot ca o legătură cu cărţile este alegerea lui
Cacoveanu lasă mărturie în „Eminescu la Bucureşti Eminescu, ca şi bibliotecar, atunci când la Viena, în
în anii 1868/69”: „Cărţile şi le ţinea întinse pe jos, 1871, la propunerea lui s-a înfiinţat „România Jună”,
de la fereastră până lângă masă, pe paviment. din alte două societăţi cultural-ştiinţifice româneşti.
Vor fi fost până la 200 de volume, mai cu seamă Datorită lui Titu Maiorescu, Eminescu obţine,
cărţi vechi, nemţeşti cea mai mare parte”. Umorul după pelegrinările pe la universităţile din Viena, Berlin,
lui Eminescu, inclusiv privind cărţile, este consemnat Jena, nematerializate printr-un doctorat (Titu Maio-
de D. Teleor în „Eminescu sufleur”: „Poftim cinci- rescu râvnea pentru Eminescu, în condiţiile unui doc-
zeci de lei. Să-mi vii diseară cu ghete şi cu haine! torat în filosofie, o catedră universitară, la Iaşi) o slujbă
M-ai înţeles?... Când se întoarse seara, Pacaly îl de director al Bibliotecii Centrale din Iaşi (între 1
luă din scurt: - Ai cumpărat ghete şi haine, dom- septembrie 1874 - 1 iulie 1875), unde poetul are o
nule? Da! - Unde sunt? - Uite-le. Şi-i arătă operile activitate bogată, atât literară, cât şi de organizare,
complete ale lui Goethe şi ale lui Heine. - Uite, modernă, a instituţiei.
Goethe şi Heine...”. În urma unui aranjament de culise între liberali
Pasiunea cititului s-a perpetuat şi pe când era şi conservatori, Eminescu este trecut fortuit, de la
student la Viena, desigur, în alte condiţii şi alte grade bibliotecă în învăţământ, ca ”revizor şcolar” pentru
de interes. Samoil Isopescu, care era în aceeaşi peri- judeţele Iaşi şi Vaslui. Ulterior va fi acuzat de furt de
oadă student la drept la Viena, şi care a locuit la un cărţi, de unul dintre duşmanii lui declaraţi, liberalul
moment dat cu Eminescu (şi cu Iancu Cocinski) în- Petrino, căruia îi predase conducerea bibliotecii.
tr-o cameră spunea: „...mergeam amândoi fiecare În fine, situaţia se reglementează, nu fără efor-
zi la Biblioteca Curţii Imperiale, aici el cetea turi, Eminescu fiind exonerat de acuze. (Peste ani -
foarte mult şi mai cu seamă cărţi germane”...”Eu mai exact între 24 septembrie 1884 şi 8 noiembrie
împrumutam cărţi de la Biblioteca Universităţii, 1886 - Eminescu este, datorită unor membrii influenţi
fiind student ordinar, o puteam face, iar Eminescu, ai „Junimii”, din nou bibliotecar (de fapt, subbibliote-
numai student extraordinar, nu o putea..”, dar „îi car) la Biblioteca Centrală din Iaşi, dar fără acte de
aducea cărţi de la Universitate, pe care Eminescu dispoziţie, lipsit de elan, cu o activitate restrânsă, în
le citea pe nerăsuflate „în timpul zilei” sau „îm- condiţiile bolii ce-l macina fizic şi psihic. Iar acolo,
preună cu el, noaptea””.Iată câteva lecturi de a- pe unde locuia, după N.A. Bogdan, în „Amintiri des-
tunci: ”Parenga şi Paralipomena” de Schopenhauer; pre Eminescu”, „prin toate ungherele odăii, arun-
Rousseau, apoi Büchner Kraft und Stoff, dar şi cate fără nici o grijă, jurnale, cărţi, bucăţi de hîr-
„Sakuntala” şi „Vedele”, fiind văzut şi cu „Litterarische tie rupte...”).
Blätter” ale lui Rudolf Gottschall, în mână. „Cetea În ajutorul lui Eminescu „îi sar cărţile” şi în
mult acasă, în cafenea şi în biblioteca universi- gestului patriotic făcut de acesta în toamna anului
tăţii: cetea cantitavic şi calitativ...”, spunea şi Ie- 1875, de a trece peste graniţă, la Cernăuţi, când se
ronim Bariţiu, despre perioada vieneză, în „Amintiriri sărbătorea inaugurarea Universităţii, dar şi 100 de
despre Eminescu”, pentru ca Ion Slavici, în „Emi- ani de la încorporarea Bucovinei la Austria, sub cărţi
nescu - omul”, din aceleaşi „Amintiri”, să specifice: vechi, sute de exemplare din broşura subversivă,
„Îndată dar ce primea banii de acasă, îşi cumpăra intitulată „Răpirea Bucovinei”!

104