Page 107 - unirea4-5

4-5
În volumul „Amintiri”, publicat la vârsta de
76 de ani, Ioan Slavici scria:
„Avusem o copilărie, care acum, la vârsta
la care mi-a fost dat să ajung, după dezamăgirile,
prin care am trecut, şi-n împrejurările în care-mi politice”, participând la adunările „Societăţii literaro-
petrec viaţa, mi se pare înspăimântător de fericită. ştiinifice” şi ale „Societăţii literar-sociale România”,
Eram, alăturea cu o soră mai mare, singurul băiat unde se discutau diverse subiecte politice ale zilei.
la părinţi, oameni cu stare, fruntaşi ştiuţi de bine Pe Mihai Eminescu, student la filosofie, l-a
în lumea lor şi legaţi fie prin înrudire, fie prin întâlnit la cursul de economie naţională al lui Lorenz
prietenie, cum se zice, cu toată lumea. Ori şi unde Stein şi a fost fericit să afle că este român de-al său,
mă duceam, dedeam peste o mătuşă, colo peste o după ce i-a fost prezentat de către Ioan Hosanu.
verişoară, iar în altă parte o fină, ori peste o pri- Eminescu lucra, la acea vreme, la traducerea
etenă a casei şi eram întâmpinat cu dragoste şi operei lui Kant şi va avea o influenţă marcantă în
purtat oarecum în palme.” dezvoltarea viitorului scriitor, recomandându-i aces-
Ioan Slavici a urmat primele trei clase primare tuia să nu-şi piardă vremea cu Kant, Spinozza sau
la Siria, între anii 1854 şi 1858. Apoi a terminat şcoala Fichte. „Tu, - îmi spuse el într-una din zile - să
primară la Arad. El a învăţat limba maghiară jucân- nu-ţi pierzi timpul cu aceştia. Să începi cu Scho-
du-se cu copiii şi limba germană de la un învăţător penhauer, să treci la Confuciu şi la Buddha, să
catolic. După primele cinci clase la liceul maghiar, mai citeşti în urmă şi ceva din dialoagele lui Pla-
s-a transferat, în anul 1865, la liceul german al călu- ton şi ştii destul”.
gărilor minoriţi din Timişoara, unde a început să simtă Urmând sfatul lui Eminescu, Ioan Slavici
dificultăţile vieţii şi, pentru a putea urma clasele a VI- începe să citească literatura românilor din Principate.
a şi a VII-a, s-a angajat ca preceptor al fetiţelor unui Visul lui Eminescu era să unească cele două societăţi
proprietar de restaurant german din Timişoara, care studeneşti româneşti într-una singură, iar aici îl va ajuta
i-a oferit casă şi masă. spiritul pragmatic şi tactul politic al lui Ioan Slavici,
După 4 ani, în 1969 s-a înscris la Facultatea înfiinţând, în anul 1871, societatea România Jună.
de Drept de la Pesta, împotriva dorinţei părinţilor Ioan Slavici a fost ales preşedinte al noii societăţi,
săi, care au dorit să se angajeze la un notar, pentru a iar la prima manifestare politică a societăţii el a fost
fi aproape de ei. Studenţia la Pesta a fost de scurtă unul dintre oratori.
durată, deoarece profesorii de la Universitate, de Relaţia de prietenie dintre Mihai Eminescu şi
origine germană, care vorbeau prost maghiara, nu Ioan Slavici se cimentează cu ocazia organizării
i-au inspirat încredere. S-a întors acasă şi, ascultând Serbării de la Putna, iar rolul lui Slavici în organi-
sfaturile mamei sale, s-a angajat scrietor la un notar zarea acesteia este egal cu cel al lui Eminescu, prin
din Comlăuş, perioadă în care a scris o serie de faptul că Slavici a trebuit să dea explicaţii şi să cal-
poveşti din viaţa satului românesc. meze autorităţile de la Viena, exprimându-şi convin-
În toamna anului 1869, cu ocazia recrutării în gerea că soarta românilor din Transilvania şi Ungaria
armata imperială, a profitat de calitatea sa de student nu putea fi îmbunătăţită decât printr-o politică de fi-
şi a fost transferat la Universitatea din Viena, făcând, delitate faţă de monarhia austriacă. Acelaşi tact politic
conform prevederilor legale, armata ca voluntar cu a fost folosit de către Slavici, ales preşedinte al ser-
termen redus la Viena, unde se înscrie la Facultatea bării, şi în Bucovina pentru a potoli spiritele auto-
de Drept. rităţilor locale.
Trăind îmbrăcat şi întreţinut pe cheltuiala La începutul anului 1871 publică în foaia
împăratului, el urma în timpul dimineţii cursurile la societăţii de lectură a teologilor din Arad, Speranţa,
Universitate şi făcea exerciţii militare după-amiaza. un studiu Despre creştere şi mai cu seamă despre
La Universitatea din Viena i-a avut profesori, creşterea junelor române. Studiul asupra
printre alţii, pe Robert von Zimmermann la psihologie, maghiarilor a fost publicat în Convorbiri literare,
Rudolf von Jhering la dreptul roman, Lorenz von Stein în numărul din 15 iulie 1871.
la economie şi Josef Hyrtl la cursul de anatomie des- La îndemnul lui Eminescu, deşi Slavici credea
criptivă. mai mult în vocaţia sa de observator al vieţii sociale
La Viena a trăit primele luni „într-un fel de şi politice, începe să aştearnă pe hârtie amintirile şi
beţie sufletească” şi a fost interesat de „ştiinţele povestirile sale în graiul locurilor natale.

107