Page 108 - unirea4-5
P. 108

4-5
                    Debutează astfel în anul 1871, în Convorbiri
              litarare, cu comedia Fata de birău.
                    Tot Eminescu l-a îndemnat să scrie şi prima
              poveste în felul cum ştia  să povestească  „Tata
              bătrân” şi astfel scrie povestea Zâna Zorilor, care     Ioan Slavici a fost considerat de către criticul
              a fost citită la Junimea în două şedinţe la rând şi a fost  George Călinescu un „instrument de observaţie
              publicată în Convorbiri literare în iunie 1872, an în  excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale
              care i-au mai fost publicate poveştile: Ileana cea  poporale şi în studiile sale o frescă a moravurilor, a
              şireată, Peştele pe brazdă, Floriţa din codru şi  comportamentului oamenilor în funcţie de stratifica-
              Doi feţi cu stea în frunte.                       rea lor socială, în cele mai mici detalii ale ţinutei,
                    Ioan Slavici a fost şi redactor la Curierul din  îmbrăcăminţii, vorbirii şi gesturilor.
              Iaşi, înlocuindu-l pe Eminescu.                         El a fost o personalitate complexă, scriitor şi
                    În decembrie 1874, spre regretul lui Iacob  luptător politic, istoric şi pedagog practic, gazetar şi
              Negruzzi, pleacă la Bucureşti, fiind numit de către  memorialist, narator  şi dramaturg, iar opera sa
              Titu Maiorescu secretar al comisiei pentru publicarea  adunată în volume este vastă şi diversă, fără a include
              documentelor Hurmuzachi.                          paginile revistelor şi ziarelor la care a colaborat.
                    Redactor la Timpul în Bucureşti şi, mai apoi,     Junimist convins, Ioan Slavici aprecia că es-
              fondator al Tribunei din Sibiu, Ioan Slavici  a fost  tetica este strâns legată de etică, susţinând impo-
              un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost  sibilitatea separării frumosului de bine şi privea arta
              închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus  ca pe un act moral.
              spion român, cât şi în România, ca presupus spion
              austro-ungar. Această experienţă a fost reflectată de    POST-SCRIPTUM:
              Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închi-
              sorile mele, publicată în anul 1920.                     Nu trebuie să uităm că, tot în luna ianuarie,
                    Istoricul Lucian Boia scria, cu referire la  s-au mai născut în România numeroase personalităţi,
              Slavici că: „dacă la scriitori precum Rebreanu sau  precum scenaristul Ion Băieşu (02 ianuarie 1933),
              Sadoveanu se constată un uşor deficit de caracter,  actorul George Calboreanu  (03 ianuarie 1896),
              necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune,  poetul naţional Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850),
              dintr-un surplus de caracter.”                    actorul Silviu Stănculescu (24 ianuarie 1932),
                    Din anul 1882, Ioan Slavici a fost ales mem-  actorul Florin Piersic  (27 ianuarie 1936) şi mulţi
              bru corespondent al Academiei Române.             alţii.






































                                                            108
   103   104   105   106   107   108   109   110   111   112   113