Page 167 - unirea4-5
P. 167
4-5
tristeţe generală, desprinsă din vremuri arhetipale.
Orice tristeţe îşi are esenţa în timpuri imemoriale, fiind
fâşia care leagă singurătatea de tăcere.
Citind ultima nuvelă a acestui volum, avem
impresia că ne aflăm în faţa descrierii finalului. E vorba
de moartea sufletului care se stinge încet, în întunericul Cocăi Farago, un punct de interes pentru analiza
unei vieţi chinuitoare. Gândurile sunt dezordonate, critică a operei sale.
sentimentele nu mai au un fond concret, fiinţa se În ansamblu, proza Cocăi Farago merită in-
pierde în obscuritate, în întunericul vieţii. teresul criticii literare, deoarece analiza psihologică,
Monologul împrumută ceva din dramele de idei, meditaţia filozofică sunt doar câteva din punctele forte
în care personajele încearcă să menţină coerenţa unui ale literaturii sale.
discurs, dar nu reuşesc. Opera aceasta ne vorbeşte Arta narativă îşi ia seva dintr-o nesecată fântână
într-un stil poetic despre moarte sau despre neputinţa a inspiraţiei, Coca Farago fiind originală şi complexă
omului în faţa morţii. Interesant este că peste toate în toate scrierile în proză.
aceste lamentaţii sufleteşti, se suprapune un motiv Lăsând la o parte unele imperfecţiuni stilistice
literar interesant: acela al călătoriei veşnice a sufletului. ale prozei autoarei, trebuie să recunoaştem că subi-
Coca Farago dispune de câteva subtilităţi expresive, ectele şi temele abordate de scriitoare sunt interesante
prin care reuşeşte să redea o cocepţie originală despre şi merită atenţia criticii literare.
suflet: „pe când eram în palatul de aur, aveam un inel Articolul de faţă surprinde nota distinctă a
de mărgăritare pe care l-am dăruit lui Făt-Frumos, prozei autoarei şi punctează elementele definitorii ale
să-şi cumpere cu el un semn şi să-l înalţe în văzduh. structurii narative, elemente care îi stabilesc filiaţia cu
După aceea, am murit şi am rătăcit mult timp între un literatura tinerei generaţii.
pom şi o fântână părăsită, până când am simţit iar Note:
nevoia să ţin copilul cuiva. Înainte de a muri a doua 1 Coca Farago, Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim,
oară, ţin minte că m-am privit într-o oglindă cu ramă Craiova, Editura S. Ciornei, 1936, p. 5.
2
Coca Farago, Disc (Vulturul albastru), Operă
de abanos... Pe urmă nu mai ştiu.“ 5 recomandată de Societatea Scriitorilor români, Bucureşti,
Întreaga nuvelă propune meditaţia asupra Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, 1938, p. 81.
3 Coca Farago, Prăbuşire (Vulturul albastru), Operă
morţii, o meditaţie complexă, ce ridică tot felul de recomandată de Societatea Scriitorilor români, Bucureşti,
întrebări neelucidate. Moartea este numită în variantă Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, 1938, p. 108.
metaforică „pasăre neagră“. Spre finalul operei este 4 Coca Farago, Scrisoare fără dată (Vulturul albastru),
Operă recomandată de Societatea Scriitorilor români,
inserată o parte a rugăciunii Tatăl nostru, fiecare Bucureşti, Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, 1938,
rând fiind aşezat la începutul unui paragraf. Conştiinţa p. 9.
5 Coca Farago, Întuneric (Vulturul albastru), Operă
religioasă e completată de meditaţia filozofică şi de recomandată de Societatea Scriitorilor români, Bucureşti,
analiza sufletească. Toate acestea fac din scrierea Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, 1938, p. 153.
Pictură de: Bogdan Mihai Radu
Pictură de: Bogdan Mihai Radu
167