Page 162 - unirea4-5
P. 162
4-5
tematic al beletristicii îşi trage seva din ineditul situaţiei,
din faţetele întoarse ale existenţei, individul fiind ani-
hilat de propriul subconştiend, pierzându-se în capca-
na interiorului sufletesc.
Împlinindu-se artistic printre curoajesele con-
deie ale scriitorilor grupării „Criterion” (M. Eliade, Creaţia literară se intersectează cu elementele
Emil Cioran, Mihail Sebastian, Mihail Polihroniade, autobiografice ale Cocăi Farago, mărturisirea deve-
Alexandru Cristian-Tell, V. Voiculescu, Sandu Tudor, nind întru totul emoţionantă. Cititorii devin spectatorii
Dan Botta, Emil Botta, E. Ionescu, Petru Comar- unui „teatru“ al vieţii, căci sunt puşi în faţa unei situaţii
nescu, C. Noica, Alexandru Vianu, Eugen Jebeleanu, interesante: ei trebuie să analizeze complexul de
Zaharia Stancu, Hagi Acterian), Coca Farago a trans- sentimente şi idei pe care personajele le trăiesc.
pus într-o originală viziune artistică, spiritul specific Personajul devine martor şi în acelaşi timp observator,
literaturii din perioada anilor 1930-1940, un spirit căci fiecare sentiment naşte drame interioare ce invită
răzvrătit, ghidat de dorinţa inovaţiei, a surescitării la o analiză profundă. Romanul pare a fi o scrisoare
canoanelor şi dogmelor estetico-literare. adresată „celorlalţi“, cu scopul de a aduce la
Proza scriitoarei poartă aceeaşi haină a unei cunoştinţă, multe dintre lucrurile neştiute ale unei
interpretări şi problematizări profunde, personajele existenţe trăite în umbra unor tensiuni interioare
fiind ele însele supuse unei autoanalize dusă la extreme. sufocante. Personajul principal, Gelia, transpune în
Scrierile în proză impresionează prin stilul adoptat, cuvinte, trăirile interioare, sub forma unei confesiuni,
căci rafinamentul expresiei încântă mai mult decât adresată mai mult sieşi, decât altora.
tema abordată. Şi în roman sau în nuvele întâlnim Imaginea de debut a romanului subliniază
aceeaşi dramă care-şi găseşte rezolvarea doar prin dorinţa personajului-narator de a-şi face cunoscută
moarte. Eroii se confruntă cu ei înşişi, căci sunt chinuiţi viaţa, o viaţă trăită mai mult pentru alţii. Momentul
de absenţa iubirii sau de lipsa afecţiunii. Singurătatea care declanşează această dorinţă arzătoare de a-şi
distruge destinele personajelor din proza Cocăi reconstitui existenţa în mod retrospectiv, îl constituie
Farago. Reflexivitatea, meditaţia asupra acestor vieţi speranţa că cel pe care l-a iubit va înţelege toate trăirile
ale eroilor sunt propunerile scriitoarei în investigarea interioare şi toate tristeţile: „Vladimir, vreau să-ţi
psihicului uman şi în sondarea sufletului preocupat de mărturisesc viaţa mea. Aşa te voi ajuta să mă cunoşti
sfere prea înalte. şi vreau să mă cunoşti, Vladimir, fiindcă ţie ţi-am jertfit
Romanul Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim tot ce am avut şi tot ce voi mai putea avea de acum...
evocă imaginea tatălui său, Francisc Farago, o Niciodată nu mi-ai arătat că mă înţelegi.
evocare melancolică şi duioasă, care naşte dileme şi Mi-ai fost veşnic aproape, dar nu m-ai cu-
drame, suprapuse momentelor de amintiri frumoase. noscut decât puţin.
Volumul de povestiri şi nuvele intitulat Te-am rugat adesea să primeşti să-ţi vorbesc.
Vulturul albastru prezintă o serie de personaje N-ai vrut. Tu nu ştii decât să te faci auzit, tu nu ştii să
bizare, ce vorbesc parabolic şi care nu îşi găsesc asculţi. Tu nu trăieşti decât pentru tine, Vladimir, şi
propriul scop în viaţă. Acestea sunt personaje care eu am trăit mereu pentru alţii. Dacă te-ai uitat
nu reuşesc să se mai regăsească, fiindcă s-au prăbuşit vreodată în ochii mei, n-a fost altceva decât un
1
într-un gol sufletesc. Întreagă proză a scriitoarei răspuns mut la ceea ce, poate, aş fi vrut să-ţi spun“ .
prezintă drame afective ce dizolvă întreaga existenţă Frazele ascund o singurătate dureroasă, nevoia
a personajelor, iar viaţa lor e clădită doar din umbra destăinuirii mergând până acolo unde sufletul îşi
unor amintiri dureroase. găseşte alinarea în cuvinte. Confesiunea devine forma
Romanul intitulat Sunt fata lui Ion Gheor- prin care tristeţea şi singurătatea pot fi alungate, având
ghe Antim a fost publicat în anul 1936, de către rol de purificare a sufletului. Personajul are nevoie
Editura S. Ciornei. de ascultarea activă a cuiva, pentru a-i putea înţelege
La apariţia romanului a contribuit şi Petru toate stările interioare, toată viaţa. Vladimir este fiinţă
Manoliu (Erasm), după ce Zaharia Stancu îi potrivită, este persoana pe care a iubit-o, fiind aşadar,
reprodusese câteva fragmente în revista „Azi“. ascultătorul perfect. În fond, acesta n-a înţeles
Romanul prezintă imaginea duioasă a tatălui scriitoarei, niciodată gândurile şi emoţiile celei care avea să le
Francisc Farago, o imagine desprinsă din amintiri mărturisească prin intermediul unor cuvinte
suprapuse unei analize introspective a propriei vieţi. memorabile ce alcătuiesc viaţa întreagă.
Notele reflexive, meditaţia pe marginea existenţei, Povestea se derulează pe fundalul istorisirii
dilemele sufleteşti sunt doar câteva dintre elementele amintirilor despre nostalgiile unui timp trecut. Vladimir
interesante ale acestui roman. este personajul căruia se destăinuie, este un personaj
La o analiză atentă, observăm ca romanul absent, pe care doar îl bănuim.
este construit sub forma unei sincere destăinuiri, a Este deosebită această formulare narativă,
unei emoţionante mărturisiri, care are rolul de a uşura povestirea căpătând viaţă pe măsură ce evoluează.
un suflet prea încărcat de amintiri şi nostalgii. Structura narativă poartă amprenta subiectivităţii,
162