Page 65 - unirea4-5

etaj, ne invita câte 9-10 studenţi şi ne vorbea de 4-5
cultura şi literatura română, pentru că în clasă nu ne
putea da ceea ce necesitam noi, eram 39 de studenţi
la cursul lui, cei care ne duceam la el toţi am studiat
limbile romanice, toţi am ocupat catedre de filologie
romanică. ris Causa în numeroase facultăţi spaniole şi străine.
Ştiind despre prieteniile şi colaborările dintre Ceea ce tu nu ştii despre el este că a fost prieten cu
profesorul Busuioceanu şi T. Vianu, M. Ralea şi T. un mare catedratic universitar român Iorgu Iordan.
Teodorescu Branişte, de corespondenţa dintre el şi Au fost prieteni intimi, erau ca fraţii. Alvar a tradus
Mircea Eliade, Emil Cioran, Al. Ciorănescu şi Horia lucrările lui Iorgu: Manual de lingvistică romanică
Vintilă, că era o personalitate prestigioasă în lumea şi Introducere în lingvistica romanică şi le-a publicat
literară, artistică şi universitară madrileană, un la Madrid. Mai mult, datorită lui Iorgu, Manuel Alvar
personaj dorit şi căutat, solicitat şi aşteptat în cercurile a scris şi a publicat Atlasul limbilor Europene, şi
elitei intelectuale şi ale oamenilor de artă spanioli, asta pentru că Iorgu Iordan a scris Atlasul lingvistic
precum şi în saloanele mondene şi ale recepţiilor al României de care Alvar era interesat pentru a-şi
oficiale. Vreau să aflu dacă a întâlnit în casa profeso- putea desăvârşi propia operă, aşa că l-a vizitat pe
rului unul din numele amintite, dar îmi răspunde că Iorgu la Bucureşti, cu scopul precis de a duce cu el
nu şi nici nu vorbea despre cineva anume şi personal în Spania Atlasul lingvistic a lui Iorgu; oricum ei se
nu crede că a existat o prietenie între Bujoreanu şi aveau ca fraţii şi Iorgu vorbea curent spaniola, era
Vintilă. foarte inteligent, dar fiind comunism la voi nu au fost
- Pe vremea când eu îl citeam pe Vintilă eram de acord sa se înstrăineze cartea şi Iorgu Iordan a
profesor catedratico în Africa, am stat 11 ani la Ceuta trăit una dintre multele dezamăgiri comuniste, nu putea
şi Vintilă era la Universitate, aşa că nu l-am întâlnit, să-i dea Atlasul prietenului Alvar să-l scoată din
deşi mi-aş fi dorit să-l cunosc, să vorbesc cu el. Atât România. În ziua plecării, Iorgu l-a condus la scara
Busuioceanu, cât şi Horia Vintilă ştiau ce vroiau să avionului pe prietenul spaniol, dar ţinea în braţe Atla-
spună şi o spuneau cu eleganţă. De la ei până azi sul Lingvistic Român cu o nonşalanţă de neimaginat,
nimeni nu s-a mai preocupat de România. Azi vin la ca şi cum ar fi dus sub braţ o revistă care nu merita
Bibliotecă în fiecare zi, inclusiv sâmbăta, citesc scriitorii nicio importanţă şi, când Alvar a pus piciorul pe scara
din secolul XVI-XVII, mă interesează mai mult morţii, avionului, Iorgu l-a mai îmbrăţişat o dată şi i-a pus
decât cei vii, îi aduc în prezent, de pe vremea când atlasul în braţe prietenului spaniol ca un ultim cadou,
aveam 14-15 ani şi-i descopeream pentru prima dată despre care organele vigilente de la Bucureşti nu
pe Dostoievski, Gorki, Calderon. Azi tinerii nu mai şi-au dat seama ce se întâmplă. Iorgu avea o formaţie
citesc. În ceea ce priveşte cultura spaniolă sunt artistică a limbilor romanice. Alvar a tradus cartea în
pesimist, nu mai există teatru, nu mai există balet şi spaniolă, a publicat-o în Spania şi s-a studiat în toate
dans. Nu mai avem dramaturgi, ne pierdem rădă- Universităţile Spaniole la catedra de limbi romanice.
cinile. Trebuie să readucem muzica, poezia, romanul, Să ne întoarcem la Bujoreanu, care era dincolo de
teatrul la ce au fost odată, să vorbim în primul rând toate un profesor exigent, dar care a ştiut să facă
de Cervantes, Calderon, La Vega, de cei mari, cei iubită limba şi cultura română. Aici se simţea liber ca
de acum nu ne oferă nimic. Azi nu avem lume literară. un peşte în apă, nu putea să accepte regimul din
Cred că 200 de milioane nu sunt interesaţi de cultură. România care să-i ordone ce să facă, dar nici nu
Avem baze comune, fondul limbii şi culturii, suntem vorbea de politică, Spania devenise pentru el a doua
descendenţii aceleeaşi rădăcini, aceeaşi cultură, patrie. Cu 40-50 de ani în urmă un profesor străin la
semantică, Biblia, şi nu le putem schimba. Roma Universitate era un lux. Azi mai vin profesori străini şi
cristianică, catolic-ortodox, dar cristiani. Voi, românii, ţin cursuri, congrese, conferinţe la Casa de Velasquez,
aţi avut mari personalităţi, nu numai Busuioceanu pe o casă care a fost distrusă la război şi reconstruită.
care l-am avut eu profesor un semestru, 4 luni şi de Vin aici profesori din toată lumea, francezi, englezi,
care mi-aduc aminte cu dragoste şi admiraţie, pentru italieni, germani, mă duc şi eu din când în când, i-am
că era un profesor de lux, de înaltă clasă cu o educaţie ascultat pe profesorii Michel Bertrand şi Richard
aleasă, dar dacă l-aş fi avut profesor un an sau doi. Marin de la Universitatea din Touluse şi pe decanul
Am avut un bun prieten Manuel Alvar, a finalizat Francesco Garelli de la Universitatea din Turin, pe
cariera de docent, a obţinut Premiul Menendez Pelayo Marco Bellingeri şi Silvia Giletti, dar niciun român,
pentru teza realizată în urma unor profunde investigaţii nu ştiu de ce, dar nu mi se pare deloc straniu că lip-
“El habla del campo de Jaca” şi a predat la Real sesc… Îmi place să trăiesc din amintiri, pentru mine
Academia Espańola şi la Universidad Complutense a fost timpul de aur şi în numele amintirii vreau să-ţi
de Madrid, opera sa a fost formidabil de mare. A mai spun că Don Alexandru era un maestru.
scris 170 de cărţi şi a publicat peste 600 de articole
ştiinţifice, foarte important Atlasul Limbilor Europe-
ne, Atlasul lingvistic Hispanoamerican şi Manua-
lul de dialoctologie hispanică: spaniol de America.
Cariera sa a fost încununată cu titlul de Doctor Hono-

65