Page 31 - unirea6-7

6-7
şi credinţa! Oare nu apar eu necondiţionat, după
fiecare porţie de lumină, după care voi,
pământenii, alergaţi? Puţini sunt cei care se
bucură de prezenţa mea binefăcătoare!
Întunericul începea să-mi placă. Mergeam pe şi, în funcţie de mişcarea lor, îţi programezi viaţa.
aleile lui, vedeam perfect pe unde calc, iar el părea Las-o, ea are programul ei şi curge în voie. Uneori,
unul dintre cei mai minunaţi companioni de până din prea mult interes, greşeşti. Nu mai fi atât de
atunci. În drumurile mele era foarte multă linişte. Nici preocupată de trecerea timpului, fiindcă e doar o
bârâit de maşini, nici ţipetele disperate ale unora, nici invenţie a omului. Important este modul în care
jocul nebunesc al celor care nu-şi găsesc rostul, nici vibrează sufletul tău şi încărcătura lui, nu ţăcănitul
măcar bâzâitul muştelor. Doar ţârâitul plăcut şi plin ceasului. De aceea îţi atrag atenţia asupra
de sonoritate al greierului mă fascina, determinân- existenţei mele. Îţi pot fi atât de util! Iar iubirea
du-mă să mă opresc din preocupări şi să zăbovesc, mea nu e mai prejos decât a altora, ba, din contră,
întru odihnă. Îl ascultam şi, odată cu el, intram în lumea e altceva, iar tu ai nevoie de acel altceva, fiindcă
lui, lipsită de griji. Mintea mi se descătuşa, trupul ieşea tu însăţi eşti altceva. Scrie, scrie acum, cât veghez
din încordarea de până atunci, iar sufletul începea să asupra ta, de citit, poţi citi şi peste câteva ore,
rezoneze cu taina adusă de întuneric. Mă adânceam când lumea se trezeşte şi intră în iureşul zilei.
în lumea lui din ce în ce mai profund şi descopeream Zgomotul lor distrage, risipeşte şi alungă oferta
o altă faţă a lucrurilor. mea.
Lumina e bună, ne aparţine tuturora, ca şi Întunericul m-a cuprins în braţele lui generoase,
întunericul, de altfel, dar valenţele întunericului nu le iar eu i-am răspuns pe măsură. Mică şi slabă, m-am
gustă toată lumea în acelaşi fel. Nici nu-i posibil! culcuşit la pieptul său, fără să mai scot un sunet. Am
Eşti frumoasă, ai o mină specială în clipa primit îmbrăţişarea lui ca pe un dar de zile mari.
asta! mi-a şoptit întunericul uşor curtenitor, în timp De-atunci, îl aştept ca pe cel mai frumos şi
ce mă aplecam asupra unei cărţi. Am început să râd statornic prieten, care, odinioară, îmi venise în
în hohote, fiindcă în lumea noastră circulă foarte des întâmpinare în zile de cumpănă, iar astăzi îmi zâmbeşte
o expresie: Toanta, la lumânare, pare floare! la fel de tainic şi drăgăstos, ori de câte ori eu sunt în
N-are valoare expresia asta, în cazul de faţă! stare să-l primesc.
Tu nu înţelegi, încă, rostul multor lucruri! La umbra lui, liniştea mă împresoară, gândurile
Şi palmele mele au dat drumul cărţii şi s-au prind contur, ideile se aşază liniştite, iar eu scriu.
împreunat cu ale întunericului. Le-am simţit nu numai Când oboseala îmi dă târcoale, dau dreptul
căldura, despre care ştiam că nu prea există, ci, mai somnului, iar întunericul mă acoperă cu magia lui, îmi
ales, fineţea. Mâinile tale, a continuat el, pot face zâmbeşte politicos şi admirabil (şi cât îmi place!)
mult mai multe lucruri. Şi mai multe? am întrebat şi-şi continuă misiunea, fără a uita vreodată de mine.
nedumerită. Pe lumină nu stau o clipă, în Acum câteva nopţi, a întins braţele larg, şi mi
permanenţă au ceva de lucru, iar acum am socotit s-au părut tare lungi, spunându-mi: Atât de mult te
să fac o pauză, citind. iubesc! De ce? am întrebat. Fiindcă eşti unică! a
Nimeni nu te împiedică să citeşti, dar, în răspuns. Şi-n blânda lui îmbrăţişare am adormit,
clipa asta, în puterea mea, când liniştea s-a trezindu-mă odată cu sosirea zorilor, calmă, liniştită
aşternut peste tot, îţi poţi folosi mâinile, scriind. şi bucuroasă, fiindcă descoperisem alte valenţe ale
Să scriu, ce să scriu? am întrebat tot mai întunericului.
încurcată. În umbra lui, urma să descifrez: Tot necunos-
Despre mine, despre iubirea mea, despre cutul pare a fi greu, insuportabil, chiar periculos.
binefacerile mele, mi-a sugerat el. Răbdarea şi dorinţa de cunoaştere îţi oferă culori
A, n-aş zice că eşti prea modest, chiar vrei multiple, iar tu ai devenit, deja, un punct luminos
să se scrie despre tine, chiar vrei ca lumea să te în inima mea.
privească cu alţi ochi, i-am răspuns, gândind că
20 aprilie 2017
apropierea lui faţă de mine a avut un scop precis, iar
eu, ca o novice, am căzut în capcana lui.
Iar n-ai înţeles, îmi spuse el. Tu nu faci
altceva decât să priveşti spre limbile orologiului
31