Page 34 - unirea6-7
P. 34

6-7
              între flăcările
              ieşite din mâinile lui
              spectacol de grădină
              şi tăiere de noroc
              cu gustul cuvintelor rodite                       şi viceversa
              într-un gutui                                     prin depărtările noastre
              şi-un măr                                         armistiţiul viitor-prezent
              cu sămânţa picată                                 îl repet în gând
              din Eden                                          amin!
              taman                                             halta sosirilor
              în pătratul meu                                   ocroteşte cocostârci
              existenţial                                       buimaci
              colorată,                                         de atâta
              flutura la o adică                                mişcătoare vremelnicie
              partea de frică                                   aşteptarea
              bună de mestecat                                  despuiată
              în singurătate                                    zace în  pieliţa de moluscă
              invitaţii,                                        bătrână
              cu dogoare în gesturi                             se răsuceşte lascivă
              şi pantofi jucăuşi                                iar cântecul
              se-nghesuie, cântă, mimează,                      cocoşului bălţat
              un tablou mişcător, izbutit                       năuc,
              scheunatul unor pisoi,                            sare peste a treia cântare
              zgârie carnea nopţii                              din burta depărtărilor,
              în căutare de mâncare                             zăluda moarte-a mea
              secundele vin desfrânate                          râde-plânge şi ea
              din mai multe direcţii                            ihiii! ihiii! iiiha.
              se veselesc,
              ce noapte, ce viaţă
              arzând.                                           Happy face


                                                                În plin ospăţ
              Atâta zi, atâta noapte,                           cântecul păsării temute
              măsurate cumsecade                                defăima
                                                                virtutea mesenilor serii
              Paşii plecării tale                               trecători
              înmugureau pe lună                                prin amor şi beţie
              vulturul regal                                    cântau
              a luat locul îngerului                            vino, străine, la masa
              ghemuit pe umărul meu                             cu fecioare
              tremura                                           şi cupe de vin
              înfricoşat de iluziile                            sătui de lege să bem
              zumzăitoare împrejur                              puterea trufiei
              i-am peticit ciorapii                             multe-am văzut în căile noastre
              din lână                                          primejdii
              (precum la căţeluşii răsfăţaţi)                   scăpate din frâu
              el, cu ghearele stacojii                          ne-au mântuit    nădejdea
              descânta                                          hai,să-mpărţim
              vâââj-vâââj                                       vremea din urmă
              de la răsărit la apus                             frăţeşte

                                                             34
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39