Page 81 - unirea6-7

6-7
Nely Badica

(tocmai alergasem desculţă prin ploaie)
şi hulpav înghiţeam clipele
flămânde de tine...
pliez la un capăt ziua
să răsară mai repede luna
vreau să-mi aduc aminte cum
gemeau de plăcere luceferii
când te strecurai sub aşternutul meu de ploaie
şi adormeai blând,
îmbrăţişat de mâinile mele!
(sub pleoapele închise, ochii tăi albaştri
încă mă visează)
numai atunci lupii, în loc să urle,
se dezmiardă
strigându-ţi numele!
Demonii îmi sărută călcâiul...
într-un colţ, un şoarece
roade cu înverşunare sfârşitul de veac
dând la iveală trecutul...
m-am ridicat pe vârfuri
Am învăţat să uit! să văd dacă te recunosc
...mi-erai străin
Adio! cum este orice străin
rămâi cu bine! care nu ţi-a atins măcar în treacăt
uşa sufletului s-a deschis inima!
lăsându-te să pleci...
(ce bine că în gând, Când îmi e dor
încă te pot îmbrăţişa,
lăsându-mi un surâs, sau o lacrimă
Când mi-e prea dor
pe umărul tău!)
îmi aduc amintirile
singura consolare este că
în liniştea pădurilor tale,
am pierdut onorant
toamnă!
fără să trişez!
Nu plâng!
cu tine, am învăţat
căci dacă aş vrea s-o fac,
să iubesc
ar ieşi urlet
şi-a trebuit să-nvăţ
ce s-ar putea lua la întrecere
să pierd
cu orice urlet de lup
să uit
– şi ar învinge! –
să iert!
Nu vorbesc!
darul meu pentru tine
Peste pustiul de gânduri brumate
- aripi născute din suflet -
rostogoleşte-mi tu de-a valma
zbor lin, iubire!
taifun de culori…
Doar merg!
Atingeri Tălpile-mi goale
răscolesc frunze moarte.
M-am aşezat la masă în picioarele goale Ascult!

81