Page 52 - VOLUMUL 3

DINCOLO DE REAL – vol 3-

Iar sufletele ce-au crezut în edenuri pământești,
Au găsit doar câmpiile dezolării, pline de mâhniri și tăceri.
Privind către orizonturile necunoscute,
În această scenă atemporală a nemuririi,
Optimistul rătăcește, un alchimist al propriului dezastru,
Transformând aurul speranței în plumbul regretului etern.
Și dincolo de ceața timpului, în necunoaștere deplină,
Rămân doar ecouri ale iluziilor pierdute,
Acolo, unde cortina este mâncată de molii,
Vedem doar măști și spirite ce dansează în tăcere.
În întunericul mistic al existenței noastre,
Se ascunde adevărul dureros al visurilor noastre,
Într-un haos cosmic ce împletește speranță și ruină,
Optimistul și pesimistul, uniți în dansul infinit al destinului.

51