Page 24 - ddr-v1-ro

DINCOLO DE REAL – vol. 1-

și ceea ce rămâne este un îngheț gol, steril, lipsit de viață.
Flori de gheață înfloresc pe zidurile sufletului meu,
ca un testament al frigului ce m-a îmbrățișat,
într-un tărâm de umbre sub stele moarte, mă pierd,
în dansul eteric al dorului și uitării,
căutând în neștire o scânteie a ceea ce am fost,
doar pentru a descoperi cristale de durere în pustiul fără
margini.
Aici, în această noapte eternă a conștiinței mele,
unde gândurile curg ca râuri de ceață argintie,
mă regăsesc pe marginea universului meu,
într-o căutare nesfârșită de eliberare, în tăcerea inertă a
existenței.
Un caleidoscop de metafore necunoscute își găsește locul
în tapiseria unei inimi înghețate, o poezie nescrisă de suferință
și melancolie.

23