Page 108 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol 4-

Iar frumusețea se pierde în forme de fum și oglindiri goale,
Într-un abis de miresme false, unde melancolia domnește.
Așa că, în miezul nopții din templul stelar,
Să ne amintim de puterea fiecărui suflet,
De magia ce zace în unicitatea fiecărui individ,
Care în armonia sa tăcută, schimbă cursul eternității.
Și când luna va răsări din nou peste acest univers adormit,
Printre vise întunecate și șoaptele stelelor misterioase,
Vom regăsi acea scânteie sacră, ascunsă-n adâncuri,
În acel unic strigăt de suflet, ce transformă eternitatea-n
lumină.

107