Page 118 - unirea 8-9

8-9
Între anii 1901-1905, a contribuit la realizarea
Muzeului „Astra” din Sibiu, fiind ales în funcţia de
preşedinte. A donat 24000 de coroane pentru rea-
lizarea acestui muzeu.
A fost un apărător al cauzei bisericii ortodoxe
române din vestul Carpaţilor şi un colaborator apro-
piat al mitropolitului Andrei Şaguna. Florin Anghel
În ultima parte a vieţii, Academia Romînă l-a
înştiinţat că doreşte să-l primească în rândurile sale.
A refuzat, fiind bolnav. Nu putea să meargă la Bucu- Vedeanu
reşti pentru dezbateri.
Alexandru Mocioni a fost şi un bun compozi-
tor şi un pianist desăvârşit. A moştenit de la mama
sa, Ecaterina, firea de artist. A avut parte de o educa- Semn de gând
ţie muzicală îngrijită. A studiat pianul şi compoziţia
la Budapesta şi Viena. A studiat pianul şi violoncelul Ca o adăstare târzie
cu profesori renumiţi. ne sprijinim pe umbrele noastre
Muzica era la loc de cinste în Familia Mocioni. la lumina lumânării
A fost prieten cu Franz Liszt, cântănd împreu- Întrebând:
nă în casa de la Budapesta. E seară?...
Organiza serate muzicale, la care participau
celebrităţi, precum: Franz Liszt, Vilmos Deutch, Apoi,
Dragomir Krancservics. S-au interpretat piese ce- Capetele se eliberează
de povară…
lebre sau creaţii personale.
Pasiunea pentru muzică s-a manifestat şi la co-
nacurile de la ţară ale familiei Mocioni, în Castelul de Constanta unei dualităţi
la Căpâlnaş, reşedinţa lui Eugen Mocioni.
Alexandru Mocioni s-a stabilit, în 1890, la Co- Întunericul domină… şi exultă!...
nacul solitar de la Birchiş, când s-a căsătorit cu văduva Lumina îi aduce aminte
Elena Mocioni de Foen. Acolo a mutat o parte din Că nu e singur…
bibliotecă. Majoritatea documentelor, manuscriselor, Noi,
scrisorilor şi cărţilor au ars o dată cu conacul, în anul Trecem de la Întuneric
1918. La Întuneric…
A murit la Conacul de la Birchiş, la 1 aprilie Dar ce bucurie
1909, într-o cameră cu mobilier din lemn simplu de Lumina!...
brad, două sofale, câteva fotolii, o oglindă mare, un
birou, două mese şi un lavabou. Simplitatea încăperii De ce doar drumul…
demonstrează caracterul deosebit al acestui om.
Omul nu are decât o constantă:
Superficialitatea cunoaşterii…

Mărginirea este o sferă
ţesută harnic-arhaică din întuneric
Ca o stavilă,
Ca un Nu ocrotit de trăire,
Ca o renunţare
La depărtarea ascunsă
În sfera Cea Mare a tot ce se ştie…

Marea piersică
Şi-a ascuns sâmburul
În Noi…
Prof. înv. primar,
Şcoala Gimnazială „Alexandru Mocioni” Birchiş Cât o grijă…
118