Page 123 - unirea 8-9
P. 123

8-9
                     - Stai  dom’le!  Ce vă-mpingeţi, ce, nu mai e
              tramvaie?
                     - Palule, ai grijă de Manica, că vă ia dracu’!
              Mâncaţi  plămânii omului!... Ea se  gândea la plămânii
              pe care i-a aruncat Baica peste Mau, în pat.             În cer cine se împiedică?  Dumnezeu poate,
                     Tramvaiul merge zgâlţâit, ca viaţa, şi ea se  dar El nu se împiedică, pentru că Dumnezeu zboară.
              gândeşte la Mau, îl vedea aievea stând în tomberon,      Aşa crede Dica, Dumnezeu a făcut aripi înge-
              un om mic, scheletic, oacheş cu mustaţa neîngrijită,  rilor, şi sunt mulţi, şi păsărilor le-a făcut aripi, se poate
              el însuşi şifonat de cât îl călcase viaţa în picioare.  tocmai El să nu aibă? N-are cum! Ea mătură. Ăsta
              Beţiv. Înrăit! Scurgea sticlele aruncate care mai aveau  este serviciul, dar şi acasă mătură; se-ntreabă Dica,
              câţiva stropi… fuma chiştoace… pe lângă trotuare,  dacă în cer o mătura cineva… Se mai duce şi ea pe
              în staţiile de tramvai, era raiul şi iadul lu’ Mau, covor  la biserică, o să-l întrebe pe părintele. Părintele ştie
              de “sergenţi” pe care îi aduna umplându-şi buzunarele  precis cum e în Rai, cică sunt unii în dreapta Tatălui,
              ca rezervă de a doua zi.                          alţii în stânga, ditamai şirul… n-or mai fi şi pe ici, pe
                     Dica ştie să trezească oamenii beţi, ştie dar  colo? Dar unde? Dacă stai în spate, e ca şi cum L-ai
              nu mai vrea. Prea a trezit mulţi, de nouă  ani îi tot tre-  vorbi de rău, i-e teamă să te arăţi… dacă te aşezi în
              zea şi ei se îmbătau iar. Parcă veneau să-i trezească  faţă, eşti prea trufaş… sau eşti la judecată! Cum e
              Dica. Nemernicii cădeau şi adormeau mereu cam în  bine? Că şi aici pe pământ şi nu mai ştii cum să stai
              aceleaşi locuri. Dica era miloasă; şi-apoi, cum să mai  că te vede ingineru’... Da, ingineru’ ăsta vede tot!
              pună şi ea mâna pe-un bărbat, dacă nici când era  Gunoaiele şi pe Dica. Oricum ar sta, o şi vede!
              beat… Închidea ochii a descântec, dar de fapt se         Ar face Dica orice, numai în Iad să nu se du-
              gândea ce-ar fi fost să aibă şi ea omul ei, să-l dez-  că. A auzit că e mare destrăbălare, decât să mături
              mierde şi ea şi el să o mângâie, chiar dacă ar mai fi  acolo, mai bine în birou să mături! Păi da, popa nu
              luat şi bătaie, dar să fi avut şi vreo doi-trei copii, cum  spune, dar Dica e deşteaptă… bănuieşte că şi-n Rai
              are lumea… Dar  aşa? Îi freciona pe ceafă, pe vinele  e gunoi; mai ales că acuşi-acuşi vine sfârşitul lumii.
              gâtului, uşor îi masa pe aceşti nerecunoscători care  Se schimbă legi şi pe acolo…, se rup foi, se aruncă
              atunci când îşi reveneau îi mulţumeau de cele mai  pe jos şi trebuie măturate… nu? Hârţogăraie peste
              multe ori… cu înjurături… şi câteodată, nici atât…  tot! Câte mături a tocit ea, ehe-he… ştie că n-o să
              Acum Dica nu-şi mai pierde vremea cu niciunul. Nouă  fie uşor nici în Rai, că doar n-o pune pe ea contabilă,
              ani i-a ajutat să-şi revină. Vara şi iarna. Doar sufletul  sau ingineră, nu, tot femeie de serviciu o să fie…,
              ei ştia… ştia dar nici perinei nu-i spunea tristeţile,  doar că în Rai nu se fumează, n-o să mai cumpere
              alea mari, care se consumau în singurătatea ei, în tă-  ţigări toată ziua… poate, numai  dacă o fi un sfânt
              cere… trăia visul ca pe o poză îngălbenită cu zâmbete  mai mare, Doamne fereşte, n-are cum pe furiş…
              ofilite care riscau să fie arse de uitare…               Uite ce a ajuns să-i treacă prin gând! Doamne
                     Aşa face Dumnezeu, aduce uitarea..., altfel  ia-mi gândurile rele! zice şi închină trupul ofilit cu mâna
              omul ar cădea doborât de povara amintirilor…, ştie  dreaptă căreia îi lipseşte degetul mare. Cine ştie, poa-
              Dica!                                             te nici popa nu ştie! Oricum în Iad nu se duce! Ori-
                     Să ai zece degete la mâini, e mare lucru. Dica  ce-o fi! Nu-i mai trage pe beţivi pe vinele gâtului,
              are numai nouă. De asta nu este ea fericită. Când e  gata! O mai fi acolo şi periferie… numai lichele la
              nor, o doare ciotul, până şi ciotul o doare şi încheie-  periferie… O fi cum o fi, toate ca toate… dar pe
              turile o dor. Dar şi sufletul o doare! Dica se uită la  poarta Ăluia, nu intră!... În Rai s-ar putea să n-o s-o
              cer şi blesteamă. Soarta ei o blesteamă.  A avut ochii  cheme, că de… atunci o să stea pe drumul dintre
              mari şi negri Dica. De asta n-a avut noroc! Îi ghicise  cele două împărăţii, o să-şi ia şi mătura cu ea. N-are
              ei o ţigancă cu ghiocul că ochii negri nu sunt făcuţi  cum să nu mai fie şi alţii pe acolo. De măturat o fi,
              pentru noroc, pentru dragoste sunt ei făcuţi… când  slavă Domnului, că unde e lume… şi la mătură nu
              n-au noroc de dragoste, nu văd bine lucrurile şi nici  prea se înghesuie… de!... deştepţii, de!...
              oamenii, de mare patimă neconsumată ce au… nici          Mereu îi dă în cărţi  Granda. Mare mincinoasă
              cu ochelari… nici cerul nu-l vedea Dica, dar nu de  Granda. Dar face cafea bună şi lichior bun face, îi
              patimă… De obicei se uita în jos după gunoaie. Când  zice, ,,vişenată de caise”, aşa-i zice Dica.
              se uita în sus, se uita numai să-şi blesteme soarta, dar  Prietene când au timp… Beau şi ele ca fe-
              şi atunci privirea ei nimerea pe vreo gaură din cer.  tele… Îi tot spune Granda că se mărită cu un crai de
                     Asta e. Dica nu vede nici cerul. Numai gunoa-  tobă. O ţine una şi bună! Crai de tobă pe dracu’! Pe
              iele le vede, să vadă alţii cerul! Cine nu vede  gunoaie,  dracu’ crai, o fi tobă, da’ nu crai! ştie ea, e pensionar.
              să vadă cer! Dica zice că cine nu vede cerul, n-are  Îi face ea curat de două ori pe săptămână. E adevărat
              ce pierde, dar cine nu vede gunoaiele se-mpiedică-n  că a cam pus el mâna, nu părea curajos încât să se
              ele…                                              facă de râs, cam bătrâior, totuşi parcă vrea… dar…

                                                            123
   118   119   120   121   122   123   124   125   126   127   128