Page 106 - unirea6-7
P. 106

6-7
                    Şi apoi mănâncă şi specialistu’ o pâine. Citeşte
              încă o dată analizele, eventual confirmă diagnosticul,
              nuanţând, desigur, aspectul problemei etc.
                    Şi sistemul funcţionează ca uns, fiind uns şi la
              propriu. Vezi, din punctul ăsta de vedere, al jecmănelii  Ia’ să văd...:
              fără scrupule a umilului pacient, medicii sunt unici.   X – invariabil cu mâna goală.
                    Şi, dacă stăm şi ne gândim bine, până la urmă     Y –  o obraznică, profită de faptul că sunt
              medicul de familie are dreptate. Dacă, Doamne     drăguţă... De, clientul nostru, stăpânul nostru.
              fereşte, ai vreo boală pe care el, ca generalist, n-o   Z – un simandicos lipsit de bun-simţ. Sunt
              poate depista, de ce ar risca, la o adică!?       curioasă dacă mai aduce iarăşi ciocolatele rămase
                    Aşa mănâncă şi unul şi altul o pâine muncită.  de la Crăciun.
                    Şi tu, ca pacient, eşti mulţumit că ai ce înghiţi  Nu am decât să chem primul pacient.
              dimineaţa, la prânz şi seara (după caz şi după nevoie
              sau... pe potriva  pungii!) şi ei, ca medici, sunt mul-
              ţumici că au pus gheara pe un client fidel. Pentru că,                 ***
              da, prin optica medicului din capitalism nu eşti decât
              un client. Ce dovadă mai vrei decât cardul de sănătate
                                                                      M-au secătuit. Vampiri de energie, ce mai...
              pe care l-ai primit, precum primeşti card de la orice
                                                                Să beau puţină apă. Şi asistentele astea sunt nişte
              market ce se respectă. Şi dacă nici medicii nu se res-
                                                                aiurite. Se-ncurcă una pe-alta. Negreşit, una trebuie
              pectă, d-apoi cine!? Că-n ceea ce ne priveşte,  ştim
                                                                să plece. Dar care? Căci una e în prag de pensie şi
              cum stă treaba.
                                                                nu se face s-o concediez, deşi aş putea s-o fac, am
                    A, scuze, era să uit... Să nu dea dracu’ să răceşti
                                                                acest drept, iar pe cea tânără abia am angajat-o. Şi
              atunci când eşti internat în spital pentru o boală oa-
                                                                pe deasupra ea este cea care mă mai ajută cu intro-
              recare, pentru că om te-ai făcut! Dacă eşti internat,
                                                                ducerea datelor în computer.
              medicul de familie nu îţi poate prescrie reţetă!
                                                                      Ce nesocotinţă! Toţi făceau disponibilizări pe
                    Paradoxal sau nu, asta e realitatea din Ro-
                                                                capete, eu, angajare... Dacă nu m-aş fi îmbolnăvit,
              mânia. Deci ai grij- şi te-mbraci pe potriva anotim-
                                                                m-aş fi descurcat eu cumva, dar boala nu alege. Aş fi
              pului, că altfel e de belea.
                                                                făcut cursurile de operator şi n-aş mai fi stat la mâna
                    Hai noroc şi... sănătate! Hapciu!
                                                                nimănui, pe când aşa, taci şi-nghite!...
                                                                      Poftim, trecu ziua, sunt obosită peste măsură
                                                                şi m-alesei cu o ciocolată şi un pachet de cafea.
                         2. Punctul de vedere                   Noroc cu neprogramaţii până la urmă... Unii dintre
                       al  medicului de familie                 ei se mai simt şi aduc câte o mică atenţie. Pe criza
                          (Taci şi-nghite!...)                  asta nici nu e de mirare că oamenii se limitează la
                                                                strictul necesar. Am bolnavi înregistraţi pe care nu
                    Ei, nu s-au programat mulţi! Da’ ştiu eu că lună  ştiu dacă  i-am văzut de două-trei ori.
              de lună vin duium şi neprogramaţi. Îţi convine sau nu,  Chiar că sunt praf. Grea zi! Abia aştept să ajung
              ai de ales!? N-ai. Îi consulţi, le iei tensiunea, îi cântă-  acasă şi să mă întind. A, nu, nu se poate, alt neprogra-
              reşti, a, nu, asta fac asistentele, nici n-am început bine  mat! Ce să fac? Am de ales? N-am! Îl cunosc, mă
              serviciul şi sunt ameţită... Da, îi consulţi, ce dracu’ să  cunoaşte, doar eu cunosc pe toată lumea. Oare!?
              faci, închizi ochii, eşti amabil, tot numai un zâmbet,  Îl primesc cu un rictus, în locul doritului zâmbet,
              pentru că, deh, fiecare pacient înseamnă aur, aduce  pentru că, dacă nu fac acest efort, se poate oricând
              bani, mulţi bani... Auzi şi ’mneata 1 500 de înscrişi!?  transfera la alt medic şi încă foarte uşor.
                    Dacă ar lucra în sistem guvernanţii ăştia de doi  Dar, oricum, trebuie să le avertizez pe asistente.
              bani, altfel ar judeca lucrurile... Să lucreze numai o  Dacă mai vine cineva, să-l programeze în altă zi.
              săptămân-două într-o chichineaţă ce se cheamă     Puah...
              cabinet, şi medical pe deasupra, s-ar dumiri cum stă
              treaba...
                    Dinafară se vede doar poleiala, fardul, masca.
              Dar de ce îmi fac eu sânge rău acuma!?...

                                                            106
   101   102   103   104   105   106   107   108   109   110   111