Page 111 - Raport CNFIS 2015

• creșterea graduală, în etape succesive, a finanțării de ansamblu a învățământului superior; • dimensionarea mijloacelor financiare astfel încât, în anul 2017, creșterea valorii grantului de studii, alocată din fonduri publice, să fie cel puțin proporțională cu creșterea finanțării învățământului superior, în acord cu procentul de 6% din PIB pentru educație; • continuarea demersurilor pentru alocarea, prin competiție de proiecte, a fondului pentru dezvoltare instituțională și monitorizarea riguroasă a implementării proiectelor finanțate; • continuarea alocării unei sume în valoare de cel puțin 30% din suma alocată universităților ca finanțare de bază pentru finanțarea suplimentară, în vederea stimulării excelenței instituțiilor și a programelor de studii, pe baza unor criterii și standarde de calitate; • stimularea capacității de planificare financiară multianuală a universităților și întărirea disciplinei financiare a acestora. Atingerea acestor obiective ar conduce indubitabil la îmbunătățirea condițiilor de funcționare a universităților și a calității de ansamblu a învățământului superior din România. De aceea, Consiliul apreciază că atingerea acestor obiective într-un viitor cât mai apropiat trebuie să fie un țel comun al tuturor celor implicați în funcționarea învățământului superior din țara noastră. În consecință, recomandările de optimizare incluse în acest raport cuprind atât prezentarea propunerii de metodologie de finanțare pe anul 2016, cât și un set de sugestii care vizează stabilitatea și predictibilitatea sistemului de învățământ superior pe termen mediu. În vederea adoptării unei viziuni pe termen lung, Consiliul își propune de asemenea, o serie de rezultate de etapă, după cum urmează: • elaborarea și lansarea în dezbatere publică a unor politici și mecanisme instituționale diferite de cele actuale, dar pe care Consiliul le consideră capabile să producă efecte benefice la nivelul sistemului de învățământ într-un orizont de timp de 5-10 ani; • susținerea unei ample dezbateri publice prin crearea unor medii specifice dialogului, urmată de agregare și analiză a rezultatelor obținute. O asemenea dezbatere va trebui să aducă la aceeași masă decidenți politici, tehnocrați, profesori, cercetători, studenți, precum și reprezentanți ai altor segmente sociale interesate de destinul învățământului superior din România; • optimizarea și integrarea noilor proceduri și mecanisme într-o viziune strategică sistematică în ceea ce privește liniile de evoluție dezirabile, urmată de un proces de pilotare riguros. Toate acestea sunt menite să contribuie la dezbaterea deschisă și responsabilă a problemelor învățământului superior, la definirea clară a alternativelor și a implicațiilor fiecăreia dintre ele, ca premise necesare, dar nu și suficiente pentru formularea și implementarea unor politici publice eficiente în domeniu. Viziunea asumată de Consiliu pentru o perioadă ce poate fi încadrabilă temporar până aproape de orizontul anului 2025 are scopul de a așeza finanțarea învățământului universitar românesc pe un set de reguli și principii bine articulate și rezultate în urma unui proces consolidat și lipsit de obișnuitele constrângeri temporale. 111