Page 116 - Raport CNFIS 2015
P. 116
Indicatorii de calitate asociaţi clasei C3. Orientare internațională reprezintă o măsură directă a capacităţii universităţilor de a sprijini mobilitatea studenţilor (atât a celor proprii în străinătate prin mobilităţi tip outgoing – cât şi a celor străini în instituţia proprie prin mobilităţi tip incoming), arătând contribuţia universităţilor la diversificarea ofertei educaţionale de care beneficiază studenţii Erasmus, prin IC3.1, precum şi de a susţine măsurile de la nivel instituțional în vederea internaţionalizării ofertei educaţionale proprii și atragerii studenților străini care să studieze în România, prin IC3.2. Propunerea privind indicatorul IC3.2 a fost o opțiune ulterioară primei variante, pilotate în anul 2015, care măsura ponderea studenților înscriși în programe de studii în limbi de circulație internațională. Deoarece rezultatele pilotării au subliniat faptul că este dificil de verificat dacă programele de studii declarate a fi în limbi de circulație internațională chiar respectă acest lucru, și, în plus, acestea beneficiază oricum de o finanțare de bază superioară, putând determina o dublă recompensă (deși situația și calitatea predării acestor programe nu poate fi verificată), s-a propus înlocuirea primei forme a indicatorului IC3.2 cu o formă în care să se măsoare ponderea studenților străini pe ramuri de știință. Indicatorii de calitate asociaţi clasei C4. Orientare regională şi echitate socială au în vedere faptul că oferta educaţională pusă la dispoziţia studenţilor este influenţată în mod curent de mai mulţi factori pragmatici de natură socială şi economică ce contribuie la realizarea în condiţii optime a procesului educaţional (acolo unde sunt prezenţi) sau, din contră, afectează negativ derularea acestui proces acolo unde furnizarea lor este deficitară. Utilizarea itemilor aferenţi clasei C4 este deosebit de relevantă în contextul în care dificultăţile materiale cu care se confruntă studenţii români sunt adesea factorul ce afectează cel mai mult capacitatea acestora de a valorifica la întregul potenţial perioada studiilor universitare. Pe de altă parte, în condiţiile care învăţământul superior din România este un sector subfinanţat în mod cronic, orientarea regională şi preocuparea pentru echitatea socială sunt cu atât mai importante pentru evaluarea calităţii instituţiilor de învăţământ superior. V.2.3. Fondul pentru dezvoltarea instituțională În ceea ce privește fondul pentru dezvoltarea instituțională a universităților de stat, consecvent cu poziția sa de a consolida capacitatea universităților de a elabora și implementa strategii de dezvoltare multianuale, CNFIS și-a menținut opțiunea principială ca acest fond să fie alocat pe baza unei competiții de proiecte de dezvoltare eșalonate pe perioade până la 5 ani, și a (re)transmis MENCŞ o propunere de ordin de ministru. În această propunere privind metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituțională a universităților de stat, care reia propuneri transmise succesiv încă din anul 2011, s-a prevăzut posibilitatea ca MENCŞ să stabilească de la început defalcarea pe categorii de universități și pe tipuri de proiecte a acestui fond. În acest sens, propunerea de metodologie pentru anul 2016 a completat forma metodologică aprobată de MECS pentru anul 2015, prin OM nr. 5651/2015, cu elemente mai detaliate privind modalitatea de alocare a fondului de dezvoltare instituțională, reglementările procedurale de aplicare (pe bază de proiecte multianuale, etape și termene de aplicare, domenii și criterii vizate etc.) și domeniile prioritare pentru care diversele universități ar urma să depună aplicații, precum și procedura și criteriile de evaluare a proiectelor depuse. Astfel, propunerile susținute de CNFIS privind metodologia de repartizare a fondului de dezvoltare instituțională pentru anul 2016 au fost discutate și agreate la nivelul MENCŞ și CNR, în perioada de sfârșit de 2015 și început de 2016, fiind aprobate prin OM nr. 3632/12.04.2016. Ca dispoziții tranzitorii pentru anul 2016, s-a agreat ca domeniile pentru care se pot depune proiecte de dezvoltare instituţională să fie: a) echitate socială - creșterea incluziunii sociale și sporirea accesului la învățământul superior; b) internaționalizarea învățământului superior din România; c) asigurarea transparenței în gestiunea studenților și implementarea Registrului Matricol Unic al Universităţilor din România; d) asigurarea funcționării în bune condiții a grădinilor botanice universitare şi a staţiunilor didactice din subordinea universităţilor; Propunerea menționa că instituţiile de învăţământ superior de stat pot depune maximum trei proiecte pe domenii diferite de dezvoltare instituţională, competiția de proiecte se va organiza în două etape, iar proiectele de dezvoltare instituţională specifice pentru Domeniul 2 (internaționalizare), respectiv 116
   111   112   113   114   115   116   117   118   119   120   121