Page 117 - Raport CNFIS 2015

Domeniul 3 (raportare date RMU), se pot depune doar dacă sunt îndeplinite de către aceasta obligațiile corespunzătoare din contractul de finanțare pentru anul 2016. V.3. Propuneri de optimizare pe termen mediu a finanțării învățământului superior din România V.3.1. Ajustarea finanțării instituționale totale a învățământului superior l a cadrul normativ și la obiectivele Strategiei 2020 CNFIS a urmărit pe parcursul anului 2015 să asigure, în continuare, orientarea finanțării instituționale a învățământului superior la cadrul normativ și la obiectivele Strategiei 2020. În acest sens, Consiliul a asimilat prioritățile de investiții și acțiunile propuse spre finanțare în Raportul public pentru anul 2014 și a căutat să-și îndrepte atenția către identificarea soluțiilor și implementarea (fie ea și parțială) a acțiunilor asumate de România și mai ales asupra celor reținute la nivelul anului 2014:  îmbunătățirea sistemului de guvernare și management al instituțiilor de învățământ superior, în vederea optimizării calității predării și a cercetării științifice;  sporirea relevanței programelor de studii de nivel licență și masterat, prin întărirea relațiilor instituționale dintre universități, mediul de afaceri și organizațiile de cercetare științifică;  modernizarea învățământului terțiar prin organizarea unor programe de studii post-universitare și prin susținerea internaționalizării învățământului superior, inclusiv prin dezvoltarea cercetării științifice și a mobilității;  dezvoltarea resurselor umane angajate în sectorul public în instituțiile de învățământ superior și în cele de cercetare/dezvoltare. În conformitate cu Strategia naţională pentru învăţământ terţiar 2015-2020 (aprobată prin HG nr. 565/ 15.07.2015), respectiv Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 (aprobată prin HG nr. 929/21.10.2014), s-a propus ca în alocarea fondurilor să se țină cont de prioritizarea domeniilor cu potențial competitiv, respectiv a celor de specializare inteligentă sau de prioritate publică. Între acestea pot fi menționate domenii ca: sănătatea, bioeconomia, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate, energie, mediu şi schimbări climatice, Eco-nanotehnologii şi materiale avansate. Cu riscul de a putea fi considerat un laitmotiv al pozițiilor și rapoartelor Consiliului în ultima perioadă, toate obiectivele și acțiunile asumate pe plan european de țara noastră și asimilate de CNFIS, sunt condiționate de gradul de susținere financiară din fonduri publice, de la bugetul de stat, al acestor priorități. Anul 2015, a adus cel mult o stagnare a bugetului alocat Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, măsură departe de a reuși măcar încetinirea fenomenului de subfinanțare cronică a învățământului superior și în niciun caz atingerea unui procent minim dezirabil de 0,30% raportat la PIB, pentru această zonă a educației. În acest context, succint prezentat în raportul de față și detaliat în rapoartele anterioare, CNFIS menține propunerile pentru îmbunătățirea stării finanțării învățământului superior, care au în vedere cele două categorii de acțiuni specifice și anume: repartizarea eficientă a resurselor financiare existente, în vederea sporirii eficienței și a transparenței utilizării fondurilor publice, precum și necesitatea identificării de măsuri la nivel instituțional în vederea diversificării formelor de finanțare a universităților din alte surse decât cele de la bugetul de stat. Acțiunile articulate ale Consiliului s-au concretizat, la finalul unor intense dezbateri, în adoptarea de către minister prin OM nr. 3889/26.05.2015, a Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru pilotarea în anul 2015, în cadrul căreia la Art. 4. alin. (1) se prevede că ”În vederea încurajării excelenței în instituțiile de învățământ superior se constituie un fond de finanțare suplimentară a universităților în sumă, la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază”. În baza acestei prevederi, s-a implementat utilizarea unui procent de 26.5% din 117