Page 112 - Raport CNFIS 2015

V.2. Prezentarea propunerii de metodologie de finanțare pe anul 2016 În cadrul acestei secţiuni prezentăm sintetic arhitectura generală şi elementele principale ale propunerii CNFIS privind metodologia de finanțare pentru anul 2016, propunere care a pornit de la forma inițială a metodologiei de finanțare aprobată pentru anul 2015, prin OM nr.3185/09.02.2015, pilotată ulterior la solicitarea CNR, conform OM nr. 3889/26.05.2015 (v. capitolul 4 din prezentul raport), și a avut în vedere rezultatele obținute și recomandările formulate în urma procesului de pilotare. Față de metodologia aplicată în anul 2015 (o versiune actualizată a metodologiei utilizată în anul 2014, prin OM nr. 3888/26.05.2015), propunerea de metodologie de finanțare pentru anul 2016 aduce ca principal element novator trecerea de la alocarea finanțării suplimentare pe baza rezultatelor ierarhizării programelor de studii, la alocarea acesteia pe baza unui sistem de indicatori de calitate (mai multe detalii privind diferențele semnificative ale metodologiei față de cea aplicată în 2015 sunt prezentate în propunerea pentru anul 2015, v. Secțiunea corespunzătoare din capitolul IV, Raportul public anual pentru anul 2014). Propunerea de metodologie de finanțare care încorporează un sistem coerent de indicatori de calitate pentru alocarea finanțării suplimentare a fost adoptată de CNFIS încă din februarie 2014, anul 2014 reprezentând o perioadă de consultări și dezbateri, forma prezentată către MENCŞ la sfârșitul anului integrând sugestiile acumulate în lunile anterioare, în urma consultării cu reprezentanții MENCŞ, CNR, ai sindicatului Alma Mater și ale unora dintre organizațiile studențești reprezentative la nivel național (ANOSR și USR). Pusă în discuție publică de către MENCŞ la începutul lunii decembrie 2014, această propunere a condus la o stare de efervescență în cadrul sistemului de învățământ superior din România, acumulându-se rapid un mare număr de obiecții și propuneri de revizuire. Armonizarea diversele puncte de vedere și integrarea propunerilor de îmbunătățire ale metodologiei de finanțare pe anul 2015 au fost realizate la începutul anului 2015, între reprezentanții CNR, MENCŞ și cei ai CNFIS (scăderea ponderii grupei indicatorilor aferenți activității de predare/învățare de la 36% la 30%, creșterea ponderii grupei indicatorilor aferenți cercetării științifice, creației artistice și performanței sportive de la 36% la 40% și adăugarea unui nou indicator C4.5 axat pe fondurile nerambursabile atrase de universitate, în principal pentru realizarea unor obiective sociale). De asemenea, în urma consultării cu reprezentanți ai domeniilor sportiv, artistic și umanist, care au solicitat ca indicatorii corespunzători cercetării științifice să reflecte mai bine specificul performanței academice din aceste științe, indicatorii C2.2 și C2.3 au fost reformulați pentru a ține cont și de specificitatea performanței sportive, a creației artistice și s-a acceptat includerea, alături de revistele ISI clasificate în zonele roșie și galbenă, a revistelor clasificate ERIH INT1 și ERIH INT2. Toate aceste modificări, aprobate de Consiliu, au fost încorporate în noua propunere de metodologie, care a stat la baza OM nr.3185/29.02.2015. Astfel, la nivel de structură, metodologia propusă pentru anul 2016 păstrează propunerile formulate de CNFIS pentru anul 2015: din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională a universităților se repartizează 2% pentru finanțarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare, se alocă valoarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012, iar suma rămasă se distribuie având în vedere următoarele ponderi pentru cele trei componentele principale ale finanţării:  finanțarea de bază: 72.5%;  finanțarea suplimentară: 26.5% ;  fondul de dezvoltare instituțională: 1%. V.2.1. Finanţarea de bază La nivelul componentei Finanţarea de bază (asociată ciclurilor de licenţă şi master) au fost discuții privind valoarea coeficienților de echivalare și de cost, punându-se accentul pe necesitatea fundamentării acestora pe baza diferențelor existente la nivelul costurilor reale din prezent pentru anumite forme si domenii de studiu. Sumele destinate acestei componente se distribuie potrivit numărului de studenţi, 112