Page 114 - Raport CNFIS 2015

desconsideră profilul instituţional distinct al universităţilor. Considerăm că utilizarea ramurilor de ştiinţă ca element de referinţă pentru realizarea evaluărilor calitative contribuie la un tratament mai echitabil al tuturor universităţilor, creând premisele unor analize riguroase şi pertinente. O a doua precizare cu privire la logica generală a indicatorilor de calitate propuşi pentru anul 2016 este aceea că în construcţia celor mai mulţi dintre aceştia CNFIS a avut în vedere necesitatea asigurării echilibrului şi stabilităţii finanţării instituțiilor de învățământ superior. Pentru atingerea acestor obiective cei mai mulţi dintre indicatori au fost gândiţi în sensul măsurării şi evaluării pentru o perioadă multianuală (patru ani), astfel încât să fie atenuate potenţialele consecinţe negative ale variaţiilor de performanţă de la un an la altul. Folosirea unei ferestre de evaluare multianuală va permite o mai bună reprezentare a performanţelor tipice şi a dinamicii instituţionale specifice fiecărei universităţi, limitând pe cât se poate influenţa unor elemente aleatorii, precum şi pe cea a unor variaţii potenţial nesemnificative (fie pozitive, fie negative) înregistrate pentru un singur an. Totodată, se contracarează riscurile de volatilitate în finanțare și, printr-o predictibilitate sporită a nivelurilor de finanțare suplimentară se consolidează capacitatea universităților de a implementa strategii multianuale de dezvoltare. Pe de altă parte, în construcţia şi în modul de grupare a indicatorilor în cele patru clase distincte, CNFIS a încercat să ia în considerare aspectele complementare ale performanței activității instituțiilor de învățământ superior și să menţină un echilibru relativ între principalii constituenţi ai ofertei educaţionale a universităţilor. De altfel, trebuie semnalat faptul că propunerile inițiale ale CNFIS alocau ponderi egale claselor de indicatori aferenți activităților de predare/învățare și respectiv celor de cercetare științifică și creație artistică, diferențierea din varianta finală concretizată prin ordinul de ministru din februarie 2016, fiind rezultatul discuțiilor cu reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor. Tot în acest context trebuie precizat faptul că din punctul de vedere al CNFIS, lista indicatorilor de calitate incorporați în ordin nu a fost exhaustivă, un număr considerabil de indicatori fiind propuși pentru pilotare și analiză în anul 2015, pentru a putea evalua măsura în care ei pot să fie integrați în viitor în mecanismul alocării finanțării 30 suplimentare (v. şi în Anexa 5.2 privind lista indicatorilor propuşi pentru pilotare în anul 2016). O ultimă precizare generală referitoare la indicatorii de calitate este aceea că în conceptualizarea lor CNFIS a urmărit atât o eficientizare a procesului de evaluare (în sensul reducerii eforturilor instituţionale de raportare din partea universităţilor), precum şi o compatibilizare generală cu cadrele de referinţă utilizate de alte organisme cu atribuţii specifice în domeniul învăţământului superior. În sensul acesta, unii dintre indicatorii de calitate propuşi de CNFIS fac apel explicit la standardele de evaluare şi la informaţiile colectate de la nivelul universităţilor de către alte organisme publice naţionale relevante pentru activităţile instituţiilor de învățământ superior. De exemplu, indicatorul C2.1 Calitatea resursei umane face apel la standardele minime ale Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru conferirea titlurilor didactice şi a gradelor profesionale de cercetare. În mod similar, indicatorul C3.1 Ponderea mobilităților studențești prin programul ERASMUS şi ERASMUS MUNDUS face apel la informaţii colectate de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul 31 Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP). În continuare vom prezenta pe scurt setul de indicatori şi clasele mai generale specificate în propunerea CNFIS pentru finanţarea în anul 2016, fără a insista însă foarte mult pe aspectele lor tehnice. Detaliile concrete privind modul de calcul a fiecărui indicator pot fi găsite în OM nr. 3530/29.03.2016 Lista acestor 11 indicatori propuși pentru pilorare în 2015 este cuprinsă în propunerea de metodologie transmisă de 30 CNFIS către MENCŞ - http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2012/08/11282014-MetodologieCNFIS-FB_FS-2015-ICtransp.pdf 31 Prezentare detaliată a indicatorilor de calitate este disponibilă în capitolul dedicat rezultatelor pilotării, capitolul VI al prezentului raport, și în raportul CNFIS pentru anul 2014, disponibil la http://www.cnfis.ro/wp- content/uploads/2016/04/CNFIS-Raport-public2014_final.pdf 114