Page 157 - bune practici proiect Erasmus

Colegiul Economic „Ion Ghica” – Brăila
prof. Daniela Ionescu

- basmul Fata din grădina de aur
Prelucrarea - Miron şi frumoasa fără corp (motivul dorinţelor

unor folclorice imposibil de îndeplinit)

surse - Mitul Zburătorului
- Motivul stelei cu noroc

- mitologia creştină (motivul păcatului originar, mitul
îngerului căzut)

- mituri greceşti (mitul lui Hyperion, dimensiunile plutonic-
mitologice angelică şi uranic-demonică, mitul orfic „Vrei să dau glas

acelei guri,/ Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munţii cu păduri/

Şi insulele-n mare?”)
- mitologia indiană (elementele cosmogonice)

- idei din filosofia lui Schopenhauer (antinomia om de

filozofice geniu - om comun)
- influenţele filosofiei lui Kant (teoria timp-spaţiu)

- elemente din filosofia platoniciană
- condiţia nefericită a omului de geniu într-o lume

condiţia omului meschină incapabilă să-şi înţeleagă idealurile: “Trăind în
de geniu cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece / Ci eu în lumea

mea mă simt/ Nemuritor şi rece”

- forţa geniului de a face sacrificiul suprem pentru
împlinirea idealului absolut de iubire: “Reia-mi al

nemuriri nimb/ Şi focul din privire/ Şi pentru toate dă-mi

în schimb/ O oră de iubire”
- incompatibilitatea celor două lumi: “Căci eu sunt vie, tu

iubirea eşti mort/ Şi ochiul tău mă-ngheaţă”; “Dar cum ai vrea să
mă cobor/ Au nu-nţelegi tu oare/ Cum că eu sunt

Teme nemuritor/ Şi tu eşti muritoare?”
- iubirea este văzută în dublu sens: ca formă de cunoaştere

şi ca sentiment uman. Hyperion are iluzia că dragostea este

mijlocul esenţial al cunoaşterii absolutului.
- pastelul cosmic: “un cer de stele dedesupt/ Deasupra-i cer

natura de stele/ Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele”

- 4 -