Page 159 - bune practici proiect Erasmus

Colegiul Economic „Ion Ghica” – Brăila
prof. Daniela Ionescu

- două lumi antinomice, una trăind în sfera pură, cealaltă
sub semnul norocului şi al instinctului

- antiteza între omul de rând şi omul de geniu,

- exprimarea directă a gândurilor şi sentimentelor eului liric

privind idealul de iubire absolută şi condiţia geniului ca
simbol al eternităţii „Tu-mi ceri chiar nemurirea mea”

- lirismul este susţinut de meditaţia filosofică şi
liric expresivitatea limbajului (întâmplările şi personajele sunt

Îmbinarea de fapt simboluri lirice, metafore în care se sintetizează idei
genurilor filozofice, atitudini morale, stări de sensibilitate, o viziune

literare poetică)

- construcţia gradată a subiectului narativ preluat din
basmul popular, formula de început “A fost odată ca-n

epic poveşti, / A fost ca niciodată”, prezenţa unui narator,

povestirea la persoana a III-a, existenţa personajelor,
numărul mare de verbe caracteristic stilului narativ

- secvenţe realizate prin dialog, cu formele specifice de
dramatic adresare, dramatismul sentimentelor, drama omului de

geniu neînţeles de societate

- tabloul al III-lea, numit şi “drumul cunoaşterii”, unde sunt
meditaţia precizate profunde idei filozofice: “Din sânul vecinicului

filozofică ieri/ Trăieşte azi ce moare/ Un soare de s-ar stinge-n cer/
S-aprinde iarăşi soare”

- compune tabloul al II-lea, povestea de dragoste dintre

idilă Cătălin şi Cătălina care se desfăşoară tocmai ca iubirea
pastorală dintre un flăcău şi o fată de la ţară: “Şi-n treacăt o cuprinse

Coexistenţa lin/ Într-un ungher degrabă/ -Dar ce vrei, mări, Cătălin?/
mai multor Ia las’ cată-ţi de treabă”

specii literare - tablouri descriptive de natură terestră şi cosmică: pastelul

terestru: “Şi împle cu-ale ei scântei/ Cărările din crânguri/
pastelul Sub şirul lung de mândri tei/ Şedeau doi tineri singuri” şi

- 6 -