Page 108 - DINCOLO DE REAL
P. 108
DINCOLO DE REAL – vol. 2-
Șoaptele timpului, ca un vânt străvechi,
Mângâie rănile, într-un dans terapeutic.
În fața necunoscutului, mă pierd în reflecție,
Întrebându-mă despre rost, în vârtejurile eternității.
Acesta e destinul, în fluxul misterios al conștiinței mele,
O călătorie prin galaxii de visuri, în mantii cosmice grele.
În ruinele speranței, găsesc fragmente de adevăr revelat,
Iubirea mea eternă, ca o cometă de foc prin univers scapă.
107