Page 156 - unirea 8-9

8-9
Mihai Caba

230 de ani de la naşterea lui

Gheorghe Asachi

Mai departe, în 1808, pleacă în „Cetatea Eter-
nă” a Romei pentru a-şi completa studiile clasice de
literatura Renaşterii şi cea italiană, ca şi pictura, sculp-
tura şi arheologia.
La 24 de ani, în 1812, revine la Iaşi, cu studiile
sale complete, de vastă cultură, animat de dorinţa în-
sufleţitoare de a-şi asuma rolul de „restaurator” al
Moldovei, după cum consemnează Gheorghe Gabriel
Cărăbuş, în eseul său: Gheorghe Asachi - un separa-
tist „avant la lettre”.
Stăpân ca nimeni altul pe cunoaşterea multor
limbi: polona, rusa, latina, germana, italiana, franceza
şi engleza, este numit “referendar” la Departamentul
Afacerilor Externe. Imediat după această „investitu-
ră”, luând contact nemijlocit cu situaţia social-politică
de atunci a Moldovei, dezbinată şi aservită Imperiu-
lui Otoman, coboară din sfera iluziei „visatului regat
al întregii Dacii” la realitatea crudă a „luptei pentru
afirmarea naţională a românilor”.
De aici încolo, de numele lui Gheorghe Asachi
sunt legate nemijlocit fapte şi strădanii înfăptuitoare
pentru istoria, cultura, ştiinţa şi tehnica românească,
dintre care subliniem:
- 15 noiembrie 1813 – înfiinţează prima “şco-
Aplecaţi cu interes, cercetare şi luare aminte liţă” de ingineri hotarnici în limba română, ce con-
asupra „iluministului şi enciclopedicului” cărturar stituie primul nucleu al învăţământului tehnic superior
moldovean Gheorghe Asachi, numeroşii săi exegeţi, din Principatul Moldovei;
mai vechi şi mai noi, conchid „la unison” că: “nu - 27 decembrie 1816 – prima reprezentaţie
există vreun domeniu al culturii, artei şi tehnicii teatrală în limba română cu piesa pastorală „Mirtil
ieşene şi româneşti care să nu-i revendice, ca şi Hloe”, a cărei traducere, adaptare şi interpretare
iniţiator, numele lui!” a făcut-o în întregime;
Gheorghe Asachi s-a născut la 1 martie 1788, - 28 martie 1828 – înfiinţează la Trei Ierarhi
în nordul Moldovei, la Herţa (Ucraina), în familia Şcoala Vasiliană, care poate fi considerat actul de
preotului Lazăr şi Elena Asachi (Asachievici). La 8 înfiinţare a învăţământului superior în Mol-
ani, urmându-şi familia la Lwov, se instruieşte în limba dova;
polonă, latină şi germană, apoi urmează cursurille - la 1 iunie 1829 - editeză primul număr al Al-
facultăţii de Filozofie a Universităţii din localitate, binei româneşti, „gazetă politico-culturală” mar-
studiind: logica, matematica, istoria, fizica, metafizica când „momentul de început al presei scrise în
şi etica, urmând aici şi un curs special de arhitectură. limba română”. Apreciind, la vremea sa, acest unic
În 1805, familia se mută la Iaşi, de unde, în moment, Eugen Lovinescu avea să declare autorizat
scurtă vreme, pleacă la Viena spre a studia astronomia, că „Albina românească” a fost „întâia trăsură
matematica superioară şi... pictura.

156