Page 157 - unirea 8-9

8-9
de unire în limba patriei a Moldovei cu restul
omenirei”;
- în 1832 - înfiinţează, la „Institutul Albinei”,
prima tipo-litografie din Moldova;
- 16 iunie 1835, stăruind pe lângă domnitorul deschide o cale largă şi mănoasă presei şi publi-
Mihail Sturza, avea să fie înfiinţată Academia Mihăi- cisticei, îmbărbătează pe toţi la muncă şi la iubire
leană („matcă” a viitoarei Universităţi „A. I. Cu- de neam şi de progres, de dreptate şi de frumos,
za”, prima din România!), la care Asachi a fost răspîndeşte prin scrieri şi stampe cunoştinţa tre-
„membru fondator” şi profesor de pictură şi arhi- cutului, chipurile sfinte ale istoriei noastre naţio-
tectură; nale...”
- 15 noiembrie 1837, la Iaşi, înfiinţează şi pri- Recunoaşterea meritelor sale „pentru servi-
mul Conservator filarmonic-dramatic din Mol- ciile aduse ţării, între 1813 şi 1862” are loc abia la
dova, cu scopul expres de „a învăţa pe elevi muzi- începutul anului 1869, când, în semn de preţuire, i se
ca vocală şi declamaţia” în limba română. acordă o „recompensă naţională”. Din nefericire,
În domeniul literar, scrie poezii, abordând toate această recunoaştere avea să vină prea târziu, fiindcă,
speciile cunoscute: ode, elegii, sonete, imnuri, fabu- la 12 noiembrie 1869, în vârstă de 81 de ani, Gheor-
le, meditaţii, balade, versifică legendele istorice: ghe Asachi se stinge din viaţă, fiind înmormântat la
Dochia şi Traian, Ştefan cel Mare înaintea Cetăţii Biserica 40 de Sfinţi, din dealul Copoului. După moar-
Neamţului, scrie nuvele istorice: Dragoş, Petru Ra- tea sa, Primăria oraşului Iaşi, recunoscătoare faţă de
reş, Rucsandra Doamna, din care s-a inspirat şi C. personalitatea marcantă a lui Gheorghe Asachi, cel
Negruzzi, scrie piese de teatru: drama Petru Rareş, ce şi-a pus „pecetea sa întemeietoare” pe multiple-
Ţiganii. le ctitorii de cultură, artă şi tehnică ale Cetăţii Iaşilor
În domeniul artelor, desenează şi litografiază din prima jumătate a veacului al XIX-lea, la stăruinţa
stampe din istoria Moldovei, pictează cu talent tablo- unui grup de iniţiativă, în frunte cu Vasile Alecsandri,
uri în ulei, în special portrete, crează şi execută lucrarea a comandat execuţia statuii marelui cărturar sculpto-
monumentală „Obieliscul cu lei” (1834-1841), cu- rului Jean Georgescu, acelaşi care a executat, în 1886,
noscută şi sub denumirea de Monumentul Regula- în Bucureşti, şi statuia lui Gheorghe Lazăr, întemeitorul
mentului Organic, amplasată în centrul Parcului Co- învăţământului public în limba română din Muntenia.
pou, întocmeşte planurile statuii ecvestre a lui Şte- La 14 octombrie 1890, amplasată în apropie-
fan cel Mare (1856), ce vor servi, ulterior, sculptoru- rea „Şcoliţei” de la Trei Ierarhi, statuia lui Gheorghe
lui francez, Em. Fremiet, în realizarea monumentului, Asachi este inaugurată cu mare fast. Ea va fi mutată,
dezvelit în 1883. apoi, în 1897, în faţa noii clădiri a Teatrului Naţional.
De numele lui Gheorghe Asachi se leagă şi alte De aici, statuia „uşărnică” va fi strămutată, în 1905,
fapte ieşene, „deschizătoare de drumuri”, printre în faţa fostei „Şcoli Vasiliene”, recent renovată de
care: Arhivele Statului, Teatrul şi Conservatorul, Mu- Primărie. La baza soclului statuii a fost realizată o
zeul de Artă, Muzeul de Ştiinţe Naturale ş.a. criptă funerară în care s-au depus osemintele cărtu-
Ca o apreciere asupra vieţii şi activităţii lui rarului, aduse de la Biserica „40 de Sfinţi” şi ale so-
Gheorghe Asachi, celui ce istoria, cultura şi tehnica ţiei sale, Elena Asachi (1789 – 1877), compozitoare
timpului său îi atribuie, cu preţuire, rangul de mare şi pianistă, aduse de la cimitirul “Eternitatea”. Foar-
personalitate enciclopedică, iată cum consemnea- te puţini dintre ieşeni cunosc faptul că această statuie
ză şi istoriograful N. A. Bogdan în documentata şi a lui Gh. Asachi îi este şi „loc de veci”, aşa cum, de
aprofundata sa lucrare „Oraşul Iaşi”, apărută în 1904, altfel, este şi statuia cronicarului Miron Costin.
la capitolul „Oameni de samă”, unde afirmă: La 230 de ani de la naştere, în semnul înaltei
„Gheorghe Asaki, un enciclopedist din cei sale cinstiri, numeroase instituţii de învăţământ de toate
mai de seamă pentru epoca lui, instruit, între cei gradele, de cultură, artă şi de tehnică care au „arbo-
dintâi ieşeni, în mai multe centruri ale Europei rat” pe frontispiciul lor numele lui Gheorghe Asachi,
civilizate, revenind în capitala Moldovei, jucă, în prestigios şi aurit în gloria sa eternă, în rândul cărora
ţara şi tîrgul nostru, rolul unui complecs de educa- se enumără: Universitatea Tehnică “Gheorghe Asa-
tori ai poporului: ca literat, profesor, artist şi pu- chi”, Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi”, Şcoala
blicist, el desvoltă în societatea noastră arta poeti- Generală Nr.1 “Gheorghe Asachi”, Biblioteca Ju-
că şi cea dramatică, învaţă pe tineri ştiinţele ma- deţeană “Gheorghe Asachi”, vor rememora cu mân-
tematice şi filosofice, pictura ca şi arhitectura, drie strălucita lui personalitate.

157