Page 163 - unirea 8-9
P. 163
8-9
cu tine noi ne naştem,
cu tine - noi...
murim.
Singurătate, tu,
te-alung, te-alung, care, în esenţă,
tu vii şi vii... să nu fie decât un copil răsfăţat,
şi mintea mi-o învălui căruia trebuie să-i fii o soaţă-mamă,
în gânduri negre şi pustii. deşi şi tu ai vrea...
Tu, lasă-mă, prin el,
hai, lasă-mă! să ai şi tată şi... mamă.
Nu vreau să te mai simt alături!
M-am săturat! Femeie, ce soartă... grea!
Vreau
ca la trezire, Despărţirile
dimineaţa,
să exclam: Despărţirile sunt:
„Ce fericire! coală albă de hârtie,
De singurătate... privire tâmpă,
eu... am scăpat!” cuvinte nescrise,
cap fără gânduri,
Singurătate! pustiit,
Tu tot singură să fii, Deşert fără pic de apă,
să vezi... cum este! buze uscate,
nopţi fără somn,
E greu nervi,
dureri de cap,
E greu să fii femeie, angoase.
să porţi povara multor... suferinţi, Cer fără stele,
iar ţie să nu ţi se îndeplinească nori negri, groşi,
nici cele mai simple, căzuţi... peste tine.
simple rugăminţi. Râu secat,
animal înfometat...
E greu să fii femeie, vapor naufragiat,
când iubeşti... avion... prăbuşit.
Durere acută,
...E greu să fii femeie... neiubită. lacrimă necontenită,
să fii în suflet, toată, pustiită, durută,
dar sufletul de ură să-l fereşti. frunză veştejită...
E greu să fii femeie: Moarte... tăcută...
să iubeşti... Apoi, când toate trec...
să ierţi, c-aşa e firesc:
să ierţi, gură de aer,
să ierţi. cer înseninat,
mână întinsă,
Nu există bărbat... speranţă aprinsă!
Nu există bărbat, Dar... până acolo... mai este!
care să iubească femeia Oare, într-adevăr,
mai mult decât pe el însuşi... timpul pe toate ...
prin ea... le face... uitate?
Nu există bărbat care să vrea...
s-o înţeleagă... până la capăt. O selecţie de poezii din cartea în curs de
Nu există bărbat, apariţie NOCTURNE. Versuri... mai mult triste
163