Page 51 - unirea4-5
P. 51

Voia totul de la Anna, dar îi mulţumea nespus pentru                                       4-5
              ce primise. Când iubeşti o femeie nu căuta să obţii
              totul, întregul este o iluzie imposibilă şi improbabilă!
              Doar nu eşti un babuin care se dă masculul alfa. Ăla
              moare repede, oricâte religii ar interpune ca pretexte!
                     Punctul maxim. Inima i-a bătut în piept cu  noaptea. Degeaba. Nu s-au sunat. Ar fi fost nefiresc.
              putere. I l-ar fi spart de n-ar fi avut un tricou strâmt  Ce spontaneitate mai este aceea în  care îţi dai
              peste piele. Ca un hoţ de ultimă speţă şi-a împlinit  întâlnire? Blugii lui Dolescu au rămas pierduţi prin
              visul. A aşteptat, a tot aşteptat să treacă ploaia  dulap. Caii conturaţi destul de finuţ şi nestrident,
              torenţială. Să se golească terasa, să plece ultimii  spălăciţi şi-au păstrat nuanţa violetă. Doar perciunii
              clienţi. Apoi a avut răbdarea necesară să meargă şi  creţi şi lunguieţi au fost retezaţi cu fiecare bărbierit
              Ion la baie. Împleticindu-se. Şi a sărutat-o îl locul  devenind mai scurţi. Drumul  spre casă  singur,
              perfect. Pe gât sub lobul urechii. Nu repezit, nu  cimitirul, cursurile, munca de hamal au continuat cu
              zgomotos, ca şi cum i-ar fi şoptit ceva, dacă ar fi fost  un fel de autosuficienţă. Şi întâlnirile cu Anna. Ion nu
              văzuţi aiurea n-ar fi dat de bănuit nimic. Anna a râs  mai avea relevanţă pentru Dolescu. Adică încerca
              uşor, finuţ, i-a pus o mână pe obraz şi s-au despărţit  să-l ignore. Dar cum? Cânta bine.
              cu romantism. Au redevenit normali şi tăcuţi. În         Vorbea articulat. O trata pe Anna ca pe un
              aşteptarea taxiului care o să-i ducă în altă parte. El  bun personal şi posesiv. Chiar nu citise multe. Nu
              mai rămăsese să savureze pielea ei fină de pe buze.  înţelegea că Anna nu este un lucru sau decor animalic.
              Pe care a simţit-o multă vreme.                   Doar nu era un englez constipat şi fără sentimente.
                     De la un timp oamenii dezamăgesc. A venit o  Ori poate era. Sau un musulman ce le confundă efectiv
              vreme în care a rămas de unu singur în aşteptarea lui  cu găinile.
              Ion şi a Annei. În realitate voia să o mai simtă numai   Orişicum, Dolescu a rămas îndrăgostit de ea.
              pe Anna. Parfumul ei cald, piciorul drept sau stâng  Şi nu îl sfidau sărutându-se pe furiş, ori înşelându-l
              perfect şi mâinile atinse fugar peste spate, zâmbetul  pe ascuns. N-ar fi avut sens. Iubirea trebuie să fie
              maliţios şi replicile scurte şi ciudate. Nu gândea ca o  dezinteresată, altfel este nimic. Sau se reduce la ceva
              pisică în călduri, dimpotrivă era destul de acidă pe  bun de pus în balanţă. Financiară ori religioasă. Iubirea
              seama dorinţelor, a cuplurilor care se despart şi a  este singurul lucru liber cu adevărat şi neimpus. Chiar
              minciunilor care construiesc ziduri între oameni. Când  de este pasageră. Cui îi mai pasă? Oricum. Odată i-
              Ion nu era atent. Ori când pleca la toaletă şi nu existau  a sărutat buzele avide, nici proeminente, nici subţiri.
              nici alţi clieni în jur. Se fereau să nu fie prinşi în mod  Fără ca măcar să recunoască acest lucru. Era dovada
              firesc. Ei nu mai ajungeau pe acolo sau aveau un timp  că fusese iubit la rându-i. N-avea ce să regrete.
              desincronizat. În unele zile stătea de dimineaţa până  Nimic. Nici Anna.


                                     Atelierul de lucru


                           Working with Whitehall




                                                                                Ion-Marius Tatomir

                                                                                  Pe data de 8 februarie 2017, la
                                                                           Londra (Anglia), în clădirea Ministerului
                                                                           Afacerilor Externe şi al Commonwealth-
                                                                           ului a avut loc atelierul de lucru Lucrând
                                                                           cu Whitehall (Working with Whitehall).
                                                                           Aceasta  este  o  întâlnire  anuală  a
                                                                           jurnaliştilor şi corespondenţilor străini
                                                                           vechi sau nou veniţi în Londra, pentru a
                                                                           stabili contacte şi a face cunoştinţă cu
                                                                           reprezentanţi din diferite departamente
                                                                           guvernamentale (Departamentul Edu-
                                                                           caţiei, Departamentul Sănătăţii, London
              & Partners etc). În sala impozantă Grand Locarno Rooms, jurnaliştii au fost în-tâmpinai de Davina Crole
              (ofiţer media internaţional pt. FCO) şi au fost invitaţi să viziteze standurile birourilor de presă guvernamentale.
              La orele 10 şi 15 minute, sir Alan Duncan, ministru de stat pentru Afaceri Externe, a adresat un discurs de bun
              venit. La eveniment au fost prezenţi corespondenţi din numeroase ţări şi ofiţeri de presă de la diferite ambasade.

                                                             51
   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56