Page 93 - unirea6-7
P. 93

6-7
                    Îşi tot reamintea iubirea tinereţii. Degeaba.
              Pentru el însuşi, un fel de fraier ratat şi taciturn. Vorbea
              doar de unul singur. Cu cine altcineva?
                    - Îmi place să mă distrez de platitudinile după
              care se ghidează majoritatea absolută. Eu, un individ  şi-l repeta constant. Să nu uite că a iubit, ori să nu îşi
              care a făcut în viaţă aproape tot ceea ce se putea  piardă facultăţile intelectuale, i-a trimis unica scrisoare
              face. Nu am zburat pe lună. Asta nu am făcut. Nu am  în care recunoştea slăbiciunea de care a dat dovadă
              fost primit la un curs de aeronautică. Este drept,  la un moment dat:
              devenisem septuagenar. Dar ce importanţă avea asta,     Dragă Z, Z este un nume generic, poate fi al
              de vreme ce biologic eram aidoma unui adolescent  oricărei femei dorite, îndrăgite, venerate. Cu condiţia
              în analize. Tot nu am uitat să zâmbesc în diferite situaţii  să înţeleagă ideea afectuoasă, nu să fie necredin-
              reale sau inventate.                              cioasă, imatură, sceptică.
                    Vreau să fiu acelaşi om gol în faţa cerului senin!  Deci, dragă Z. Mă gândesc că este greu să
                    - Oh, oh, oh! De ce sunt tot singur? Murmură  accepţi acest lucru, dar te iubesc şi o afirm cu sfială.
              printre gingii cu năduf, transpirând fără motive,  M-am îndrăgostit de tine, unica persoană din lume
              temperatura ambientală era optimă, nimic excesiv,  căreia îi mărturisesc asta şi mi-este scârbă în egală
              doar soarele care-l apăsa puţin pe creştet, să simtă  măsură mai mult de mine că am ajuns să recunosc
              că trăieşte, încă şi trecătorii indiferenţi la poticnelile  lucrul amintit, călătorind prin oraş bezmetic  şi
              unui zâmbăreţ ignorat la modul serios, global.    nemulţumit. Mă detest şi mă contest cu simultaneitate.
                    Poate vă închipuiţi un moş exchibiionist care     Totuşi, te iubesc, dar mi-e ciudă să o spun, din
              aleargă în fundul gol prin centrul oraşului şi poliţia,  această cauză detestându-mă total precum un strigăt
              salvarea ori ambele încearcă să-l liniştească, ascundă,  tăcerea nopţii. Adică, să pricepi, cum să fiu în stare
              închidă! Nu. Nici poveste.                        să te iubesc pe tine şi să mă urăsc, totodată? Este
                    Şi bătrânii au dreptul să trăiască! Pot iubi.  absurd. Ai dreptate. Nu ştiu dacă înţelegi, dar toate
              Mda.  Depinde de contul bancar.  Dar măcar  în    femeile m-au adorat la modul desăvârşit, numai tu ai
              imaginaţie sunt intangibili şi gonflabili. Cine poate  făcut o excepţie şi m-am trezit prins în mreajele fiinţei
              să-i întreacă? Nici măcar pasărea colibri care spune  tale raţionale, prudente, capricioase.
              pa avioanelor de vânătoare. Eu, Dolescu, pot merge      Să nu te superi că recunosc faptul că te iubesc,
              mai repede ca un melc, întrecând orice aeronavă!  dar nu-mi place starea respectivă sentimentală, am
                    Dolescu spera că nu a supărat pe nimeni cu  sentimentul că este degradantă orice aş face. Îţi dai
              gândul că îi plăcea să glumească. Prea e plină lumea  seama, nu-s în stare să mă condamn perpetuu, dar te
              de oameni serioşi şi servili ori superficiali şi naivi. Iubea  iubesc. Ce vrei mai mult? Chiar nu înţelegi că am
              albastrul. Nu era vorba despre pastile. Ci despre cer.  ajuns să nu mă mai ador din cauza ta? Toate au o
              Cât este de frumos în fiece zi! Nepartinic şi inedit.  limită. Drept urmare, răspunde-mi: mă iubeşti şi tu?
                    Niciodată cerul de deasupra noastră nu este  Sau sunt basme scrisorile de dragoste la care o să
              identic. Cu cel de ieri. Sau de mâine. Din cauza  renunţ imediat ce primesc o reacţie la această umilă
              poluării. De fiecare dată este original, altfel, savuros,  scrisoare!?
              deplin!                                                 Tot te iubesc şi nu mă feresc să afirm acest
                    El, un personaj  adevărat  se întristă de-a  lucru. De ce aş evita? Doar n-oi ajunge un om singur
              binelea. A ajuns la un fel de capăt al vieţii, simţise  care merge pe drum. Pe calea lui, desigur, nu pe a
              asta, şi era singur şi împovărat de greutăţile cotidiene.  altora. Deci? Ce zici?!?
              N-avea pe nimeni în jur care să-l sprijine măcar cu o   Hmmmm! O interjecţie interiorizată pe care o
              idee, sfat ideal şi inutil sau cu un zâmbet. Nu cerşea  amplifica uitându-se la stele. Şi aşa era singur şi
              altceva. Din cauza lui degradantă. Proprie, personală,  n-avea cu cine să converseze, destăinuiască, mire.
              imatură, definitivă. Trimisese cândva o scrisoare unei  Se înnoptase, norii se risipiseră pe pământ, iar
              femei ce îl condamnase definitiv la perpetuarea   ele luceau cu o frumuseţe glaciară. Dar luau minţile
              ostilităţii interioare. Cum să-şi răspundă sieşi fără  credulilor, romanticilor, pesimiştilor.
              să-şi renege epistola?                                  Dolescu medită că îşi sacrificase viitorul pentru
                    N-avea cum, cu cine, unde, când.            trecut, istorie, memorii pătate de mucegai puternic
                    Ţinea minte pe de rost fiecare cuvânt pe care  colorat. Era un criminal. A omorât fiecare secundă


                                                             93
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98