Page 55 - unirea6-7

6-7
chipuri de odinioară
şi onoruri deşarte,
toate ţepene, moarte,
cu miresme de vechi, insolente,
din conserve de sentimente... În solda lui Gutenberg

Eu, dezordonată deci vie,
Lui H.G.
scriu în mincinoasa cutie
Şi ce dacă-i vară?
a unui computer second hand,
În capul meu ninge,
fiindcă hârtia nu mai e trend,
impersonal ninge...
încălzind poemul ca un şarpe la sân
Se succed pe meninge
amăgindu-mă că rămân
s t a r t şi s t r a t ...
mai mult cu o vreme
R-ul mârâie:
în lumea sufocată de cutii şi poeme...
„Te-am avertizat!
Se-nvârte cheia sensului
Klimt într-o broască de timp
uzat...ab/uzat...”
De-a înecatul în verticale flori
în mări verticale de verde Şi ce dacă-i senin?
de-a privitul prin ferestre mici În gândul meu plouă,
pentru a spune impersonal plouă...
cât de neputincios e ochiul Se răsuceşte litera nouă
în faţa culorilor din cer pe pământ
şi-a propriului suflet şi totul se-nnoroiază
în clipa–cuvânt...
De-a înecatul în mângâieri purpurii R-ul mârâie iar:
de-a şlefuitul de sărut „Doar noroi,
cum numai un fiu de giuvaergiu poate atât e de voi!”
de-a gătitul regeşte Din s t a r t iese s t r a t,
cu paftale de galben se răsuceşte ADN-ul
în geometrii subjugate uzat...ab/uzat...”
din cercuri
triunghiuri Scriu,
dreptunghiuri şi ce dacă scriu,
pătrate şi cine citeşte?
dezordonat ordonate Doar unul jeleşte
pe corpul cel mai geometric hârtia ajunsă sicriu,
al iubirii cuvântul - un giulgiu pătat,
mormântul - o groapă-n pustiu,
De-a extazul încremenirii cortegiul evaporat...
de-a cea mai păcătoasă sfinţenie „Vivat computerul şi Wikipedia,
de-a sufletul-trup în prim plan vivat reclamele Media,
de-a fără perspectivă vivat văzul nevăzător,
de-a somnul în trezie vivat scrisul de necitit!...”
de-a ţeapănul în derivă
şi de-a o mie de muzici în muţenie Ah, de-aia scriu,

doar aşa pot să fiu,
K L I M T cu gestul meu încăpăţânat
ca Bolero-ul lui Ravel,
Privesc deci simt când se-ntoarce în el

55