Page 50 - unirea6-7

care trântise urmele ospăţului. 6-7
- Acasă? a întrebat el laconic, după ce s-a văzut
la volan.
- În baie! i-a răspuns şuierat Adam.
Viscolea uşor şi zăpada se strânsese în mici căciula pe cap şi plecă în noapte, trântind uşa după
mormane de o parte şi de alta a şoselei. Dona privea el. După ce-l luă în braţe pe Dudu, Dona îl puse la
pe geam şi vedea un drum alb, de cravate, pe care sân şi copilul se linişti ca prin farmec.
era scris numele ei. De undeva, o pală de aer rece îi - Nu pot să-ţi povestesc acum totul, îi spuse
şfichiuia gâtul gol. Trase fularul din mâneca hainei ea maică-si, ştergându-şi nasul. Doar atât să ştii, a
şi-şi înfofoli bine gâtul. Când totul fu gata, Adam se vrut să mă strângă de gât.
întoarse brusc spre ea, îşi înfipse fără veste degetele - Ce-i nebun? se sperie bătrâna. De ce să te
în gâtul ei protejat de fular şi începu s-o strângă, întâi strângă de gât?
încet, apoi din ce în ce mai tare. „Şi cum a fost? Şi - L-am sărutat pe ministru pe obraz, în văzul
cum a fost?” bolborosea el, plin de o furie dementă. lui, zise Dana calm.
Când Dona începu să horcăie, Vasile opri - Mamă, tu-ţi dai seama ce spui sau ai băut
maşina, deschise iute portiera din spate şi-l trase afară, ceva?
în ninsoare, pe bărbat. - Am băut, şi-mi dau seama ce spun. L-am
- Domnu’ Adam! strigă el. Domnu’ Adam! Fiţi sărutat şi gata! Bine că s-a terminat, şi cu invitaţiile, şi
rezonabil! Faceţi ce vreţi la dumneavoastră acasă, cu tot!
nu în maşina mea! Hai, liniştiţi-vă şi spălaţi-vă cu pu- Bătrâna se repezi la pachetul de ţigări din care,
ţină zăpadă... Hai, gata! atunci raiul venea să stea cu Dudu, fuma rar, să nu-i
Când au intrat în casă, la unu noaptea, Dudu facă rău copilului. Îşi aprinse febril o ţigară, deschise
plângea ca din gură de şarpe, iar bătrâna nu mai ştia geamul şi spuse privind undeva în noapte:
ce să-i facă. - Dacă-i aşa, păcat că nu te-a sugrumat!
- Bine c-aţi venit, mamă, că eu mă mir cui sea- De trei luni, mama Donei şi-a lăsat rostul ei
mănă copilul ăsta atât de rău! Cum a fost? de-acasă şi stă cu fie-sa. Vezi Doamne, o ajută cu
În clipa aceea, Dona auzi în urechi vorbele din copilul. Dar ea se teme că mutul de ginere-său, dacă
maşină şi simţi încleştarea mâinilor lui Adam pe gâtul n-a omorât-o atunci, poate s-o facă oricând, altădată.
ei, iar bărbatul îşi reaminti leit-motivul: „Şi cum a fost? A încercat s-o descoasă pe Dona în fel şi chip: de
Cum a fost?” ce-a ieşit nebunia asta? Ce-a apucat-o?
- Cum a fost? urlă el în puterea nopţii, nepăsân- Dar ea tace. Nu-i spune decât: „Te rog, să nu-
du-i dacă îl aud vecinii sau nu. Să spună fiica dumnea- mi mai aminteşti” şi cu asta refuză orice detaliu.
voastră cum a fost. Sau nu, să vă spun eu! Şi Adam tace. Pleacă dimineaţa şi vine seara,
Şi îmbrâncind-o pe Dona din dreptul şifonieru- se culcă pe jos, pe o saltea, în timp ce Dona şi maică-
lui, se repezi ca turbatul, scotoci printre lucruri şi scoa- sa dorm în pat. Nici de Dudu nu mai are chef, el,
se cele două invitaţii ale ministrului, pentru vară, la care cum venea acasă, îl lua cu burtica pe tălpile lui,
vila lui din munţi. să se joace de-a avionul. Degeaba sare copilul din
- Doamne, mamă, ce-i asta? se sperie bătrâna, pătuţul lui şi aleargă fericit pe lângă barele de lemn,
care nu înţelegea nimic, şi mai ales de ce-o târa gine- zicând: „Uzi, uzi, tata!” Nu-i dă nici o atenţie. Găseşte
rele ei la baie. masa întinsă în bucătărie, mănâncă, îşi pune un prosop
- He, he, he, urla el, haideţi la baie să vă arăt pe cap ca să nu-l tragă curentul, acolo jos, pe saltea,
eu, cum a fost! La baie, strigă el, că fiica dumneavoas- şi se culcă. Bătrâna e tot mai neliniştită.
tră ştie drumul... Ştie ea ce-i de văzut pe gaura cheii! - Mamă, ăsta pune ceva la cale. Ştii vorba aia,
Şi zicând toate astea, rupse invitaţiile în bucăţele cu ce zace-n curu’ mutului... Tu nu vezi că nu spune
şi trase apa de la closet peste ele. nimic? Cere-ţi iertare, c-ai fost slabă şi proastă şi
Dudu urla, Dona plângea înăbuşit, iar bătrâna împăcaţi-vă.
se văicărea fără să înţeleagă nimic: - N-am fost nici slabă, nici proastă! o ţine Dona
- Doamne, ce se întâmplă? Ce-i cu voi? Ce-aţi una şi bună. Într-un fel l-a respins pe ministru, şi de
făcut, mamă? aceea nu se crede slabă, într-un fel a vrut să fie recu-
Şi ca şi când numai pentru asta trecuse pe-a- noscătoare pentru curtea lui, pentru toate gesturile şi
casă, Adam nu mai spuse nici un cuvânt, îşi îndesă darurile cu care a copleşit-o, dar uite ce-a ieşit.
50