Page 103 - Raport CNFIS 2015

domeniul inginerie forestieră. Pentru a da o dimensiune pierderii generate de această simplă eroare de încadrare menționăm aici faptul că punctajul minim pentru un conferențiar universitar în domeniul inginerie forestieră este de 200 de puncte (dublu față de minimul necesar pentru un profesor universitar în domeniul științe politice). Prin urmare, putem stabili în mod evident două surse ale erorilor, elemente ce nu pot fi corectate fără sprijinul asumat al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice și fără cooperarea responsabilă a universităților la completarea și corectarea datelor declarate inițial: 1. Încadrarea corectă a persoanelor care dețin fracțiuni de normă (sau norme întregi) în ramurile de știință corespunzătoare programului de studii în care predau, corelată cu domeniul lor de specializare conform clasificării CNATDCU. Se recomandă calcularea acestor indicatori (IC2.1, IC2.2) doar pe baza unui eșantion de minim 20% dintre cadrele didactice ce dețin cel puțin o fracție de normă în ramura de știință respectivă. Acestea vor fi selectate predominant (minim 75%) dintre cadrele didactice care au calificarea în domeniile CNATDCU corespondente ramurii de știință raportate. Cadrele didactice vor fi raportate integral într-o singură ramură de știință, acolo unde au procentul de normă cel mai mare (în caz de egalitate, vor fi raportate într-un singur domeniu, la alegerea universității). 2. Reverificarea și recalcularea punctajelor CNATDCU declarate precum și a indicelui Hirsch pentru toate persoanele angajate pe funcții didactice și de cercetare științifică și asumarea acestora nominal. A doua etapă a analizei datelor disponibile în Anexa 1 a Metodologiei de finanțare propuse spre pilotare a vizat analiza indicatorului IC2.3, referitor la punctajul realizat în funcție de publicațiile, brevetele, activitățile artistice și sportive, după caz, al persoanelor angajate pe funcții didactice și de cercetare științifică în universități. Rezultatele agregării datelor, conform formulei sunt prezentate, sintetic, în cele ce urmează, tot pentru ramura științelor politice: TABELUL 4.19— AGREGARE INDICATOR IC2.3, RAMURA ȘTIINȚE POLITICE Scor C2.3 Universitatea (puctaj articole si Nr. Total persoane brevete) Universitatea Ovidius din Constanța 3,00 12 Universitatea Ștefan Cel Mare din Suceava 0,21 24 Universitatea din București 0,14 44 Școala Naționala de Studii Politice și Administrative din București 0,12 34 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 0,06 65 Universitatea din Oradea 0,06 33 Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași 0,00 12 Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș 0,00 13 Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 0,00 24 Universitatea din Craiova 0,00 17 Influența numărului de persoane care predau în ramura de știință este decisivă, însă nu aceasta este singura concluzie interesantă. Să analizăm situația Universității Ovidius din Constanța și a SNSPA. Reamintim faptul că, potrivit indicatorului care cuantifică numărul de citări, SNSPA și UOC ocupă poziții diametral opuse. Pe de altă parte, ponderea semnificativ mai mare a persoanelor cu specializare în domeniul CNATDCU Istorie avantajează UOC în raport cu celelalte universități. În cele din urmă, cantitatea publicațiilor științifice confirmă, pentru ramura științe politice, poziția UOC și dezavantajează SNSPA. Dacă analizăm numărul propriu-zis de publicații observăm faptul că atât UOC cât și SNSPA declară 2 articole publicate în reviste indexate în ISI și clasificate în zona roșie. Diferența este făcută de 12 articole publicate în reviste indexate în baza de date ERIH INT2, pe care le regăsim în contul UOC. În cazul SNSPA nu au fost 103