Page 104 - Raport CNFIS 2015

declarate alte articole din categoriile indicate în metodologie. Aici este posibil să avem de-a face cu o eroare de declarare a datelor și este indicat ca SNSPA să revadă numărul de articole publicate. Este esențial însă ca, pentru verificarea acurateței raportărilor, universitățile să își asume identitatea și proprietatea articolelor și cercetării științifice raportate, prin renunțare la prevederea anomizării. În momentul de față, corectitudinea încadrării articolele raportate în Anexa 6 este dificilă fiindcă numele autorilor sau alte elemente de identificare (ex: cod ISBN) sunt incomplete. Este esențial să fie asumați nominal autorii articolelor dar și identitatea cadrelor raportate. În urma acestor analize și discuții de la nivelul grupului de lucru au fost supuse dezbaterilor la nivel de CNFIS următoarele concluzii (C) și recomandări (R) pentru Clasa de indicatori C2. Cercetare Știinţifică/creație artistică:  Concluzie 1. Rezultatele analizelor arată că indicatorii privind cercetarea ştiinţifică, respectiv creaţia artistică, prevăzuţi de metodologie sunt relevanţi şi consistenţi, însă datele raportate nu prezintă suficientă validitate externă deoarece procesul de pilotare nu a reușit să fie exhaustiv nici la nivel instituțional și nici la nivel individual. o Recomadare 1. La nivel instituțional, procesul de colectare a datelor trebuie să aibă un statut formal mult mai accentuat, să fie obligatoriu pentru obținerea finanțării publice și nu doar o simplă simulare având caracter cvasi-voluntar. Procesele de raportare şi validare trebuie în mod serios şi formal prevăzute în norme metodologice specifice, să fie prevăzute etape, validarea să fie instituţionalizată şi implicaţi mai mulţi actori (ARACIS, CNATDCU);  Concluzie 2. Există variații foarte mari în datele raportate de universități pentru indicatori similari în cadrul acelorași ramuri de știință, în cele mai multe cazuri. Astfel de variații nu pot fi rezultatul diversității instituționale (care este mai degrabă redusă așa cum arată studiile anterioare sau alte evaluări, de pildă cele efectuate de către ARACIS), ci mai degrabă rezultatul diferențelor de interpretare și înțelegere a anumitor indicatori, a lipsei rigurozității în raportare, a lipsei mecanismelor interne de verificare, dar și a tendințelor de manipulare a datelor. Majoritatea exercițiilor de raportare la care universitățile deja participă sunt înalt standardizate, formalizate și în același timp slab relevante pentru evaluarea reală a calității. Mediul universitar românesc trebuie să consolideze practicile și mecanismele interne de colectare și validare sistematică a datelor. Presupunem că prevederea anomizării datelor de cercetare culese la nivel individual a încurajat lipsa asumării responsabilității, a verificărilor interne, dar și imposibilitatea validării externe, fără a solicita documente justificative de la nivel de universitate. Cel puțin în cadrul Anexei 6 este imposibil de stabilit o corespondență între titlurile declarate, autorii acestora și raportările din Anexa 1. Astfel, verificarea încadrării corecte a articolelor, devine imposibilă pentru cazurile în care nu sunt raportate şi datele de identificare ale autorilor, îngreunându-se puternic procesul de validare a datelor. o Recomadare 2.2. Validarea externă a datelor raportate de către universități trebuie să constituie o etapă distinctă, prevăzută ca atare și căreia să-i fie alocate resurse logistice și instituționale. În mod ideal, pe lângă Minister și CNFIS în această etapă ar trebui să fie implicate atât CNATDCU, cât și ARACIS. Un exemplu ar putea fi acela din anul 2011 când datele raportate de către universități pentru realizarea ierarhizării au fost validate ulterior cu sprijinul echipelor de evaluare academică ale ARACIS. Exercițiile de raportare trebuie să constituie în același timp oportunități de învățare organizațională pentru universități care să- și dezvolte astfel mecanisme interne, precum și o expertiză și experiență în evaluare și raportare de date. Existența unui suport (helpdesk) la nivelul UEFISCDI este, de asemenea, recomandat pentru asistența universităților în procesul de raportare a datelor. o Recomadare 2.2. Renunțarea la anomizarea datelor raportate și asumarea responsabilității instituționale și individuale în privința datelor raportate. Această recomandare se face 104