Page 11 - PROIECT CRISTI final (revizuit) CORECTAT

asigurarea creşterii, este nevoie de o cantitate dublă de astfel de proteine. Ele asigură
refacerea canntătilor folosite şi mentinerea echilibrului azotat. Din această categorie fac
parte proteinele din grău care sunt cunoscute sub numele de proteine cu „valoare biologică
scăzută" şi contin 25% aminoacizl esentiali. Proteinele incomplete au lipsă multi
aminoacizi esentiali, iar aminoacizii pe care ii contin se găsesc în proportii dezechilibrate.
Nu pot asigura troficitatea celulelor şi tesuturilor în perpetuă reinnoire. Din această
grupă fac parte proteinele din porumb.

Rolurile proteinelor in organism

• Rol structural — sunt componente ale tuturor cetulelor, fiind necesare creşterii şi
refacerii tesuturilor.
• Rolfunctional—în desfăşurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale
diverselor enzime şi hormoni. Pot
îndeplini functii specifice (anticorpi).
• Rol fizico-chimic — prin caracterul lor amfoter şi coloidal participă la reglarea
presiunii osmotice, mentinerea echilibrului acido-bazic.

• Rol energetic—evidenţiat prin degradareacompuşilor rezultaţi din transformarea lor, până la
etapa finală de CO, şi H,0. Proteinele din alimentaţie vor fi folosite în organism nu numai pentru
biosinteza proteinelor tisulare sau înlocuirea celor distruse, ci şi pentru biosinteza unor compuşi
azotaţi neproteici (baze purinice şi pirimidinice, constituenţi ai nucleoproteinelor, creatinei,
colinei).

Sursele alimentare
Alimentele derivate din animale, incluzând carne, peşte, ouă şi majoritatea produselor lactate
conţin proteine complete. Soia este singura plantă ce conţine proteine complete. Cea mai mare
valoare proteică se regăseşte în lapte şi ouă. Proteinele incomplete nu asigură un aport adecvat de
aminoacizi. Multe plante alimentare conţin cantităţi considerabile de proteine incomplete, cele
mai bune surse fiind cerealele şi legumele. Unele alimente bogate în proteine conţin cantităţi
importante de lipide (carnea de oaie, porc, raţă sau ouăle).

Alimentele cu conţinut crescut de proteine au o slabă valoare energetică, dar induc o saţietate
importantă şi determină o termogeneză importantă, proteinele având propria lor oxidare şi fiind
puţin stocate.

Aportul recomandat
Se bazează pe cantitatea de proteine necesară pentru menţinerea balanţei de azot şi reprezintă
cantitatea de azot consumată sub formă de proteine, care trebuie să fie egală cu azotul eliminat
zilnic prin urină şi alte secreţii ale organismului. Aportul total de proteine trebuie să fie de 10-
15% (maxim 20%) din totalul caloric, jumătate de origine animală şi jumătate de origine
vegetală. Necesarul de proteine depinde de valoarea biologică a acestora. Pentru cele cu valoare
biologică mare este suficient un aport de 0,6 g/kgcorp. Acest necesar creşte la 0,85 g/kgcorp
pentru proteinele cu valoare biologică scăzută.

11