Page 9 - PROIECT CRISTI final (revizuit) CORECTAT
P. 9

 cele mai apetisante, cum sunt îngheţata, ciocolata, produsele de patiserie, sunt asociate cu
                       o componentă afectivă importantă, care le creşte valoarea hedonică;
                          •   induc mai puţină saţietate decât alimentele bogate în glucide;
                    majoritatea necesita mai puţin efort  de masticaţie decât  alimentele glucidice bogate în
                       fibre;
                    iau locul glucidelor în alimentaţia actuală;
                    induc o mai mică termogeneză postalimentară (costul pentru stocaj 4%) decât alimentele
                       bogate în glucide (12% pentru glicogeneză);
                    excesul de lipide este stocat, ele neavând capacitatea de a-şi stimula propria lor oxidare.


               Aport recomandat
               Alimentaţia sănătoasă  nu trebuie să  conţină  un aport de lipide mai mare de 30% din aportul
               energetic total. Din acestea, sub 10% vor fi furnizate de acizii graşi saturaţi, 10% de acizii graşi
               mononesaturaţi şi 10% de acizii graşi polinesaturaţi forma cis. în timpul ultimei decade, bogăţia
               de date a dus la concluzia că un consum de 1-2 g/zi de acizi graşi w-3 este bun pentru menţinerea
               stării de sănătate, în timp ce mai mult de 10 g/zi ar avea un impact semnificativ pozitiv asupra
               altor condiţii specifice, precum sănătatea mentală. S-a arătat că  acizii graşi  UJ-3 au un efect
               benefic în unele boli cum ar fi artrita reumatoidă şi dermatita atopică.


               Se pare că peştele consumat de două ori pe săptămână are rolul de a reduce mortalitatea de cauză
               coronariană, iar consumul de acid docosahexaenoic şi de acid eicosapentaenoic reduce riscul de
               mortalitate cardiovasculară la cei care au avut deja un eveniment cardiovascular.


               Consecinţele aportului inadecvat
               Aportul crescut de acizi graşi saturaţi  şi acizi graşi polinesaturaţi forma  trans duc la apariţia
               dislipidemiilor, care se asociază cu risc crescut de boli cardiovasculare arterosclerotice.
               Aportul de lipide ce depăşeşte 35% din raţia calorică  se asociază  cu creşterea aportului de
               grăsimi saturate şi cu creşterea aportului caloric, favorizând surplusul ponderal/obezitatea.

               Reducerea aportului de lipide sub 20% din raţia calorică duce la un aport inadecvat de vitamina E
               şi de acizi graşi esenţiali, precum şi la nivele scăzute ale HDL-colesterolului.
               Deficienta de  acizi graşi esenţiali se manifestă  prin  leziuni ale pielii  şi eczeme cauzate de
               creşterea permeabilităţii, ce  conduc  la distrugerea membranelor  în  întreg organismul. Sunt de
               asemenea posibile inflamaţii ale  ţesutului epitelial  şi creşterea susceptibilităţii la infecţii în
               întregul organism.
               Deficienţa în  acizi graşi esenţiali to-6 are implicaţii clinice, incluzând tulburări  de creştere,
               leziuni ale pielii, tulburări ale sistemului de reproducere, steatoză hepatică. Dietele fără grăsimi
               pot conduce la deficienţa în acizi graşi esenţiali şi eventual la deces dacă lipsa nutrientului nu
               este corectată.


















                                                              9
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14