Page 8 - PROIECT CRISTI final (revizuit) CORECTAT

Aport recomandat
Se recomandă un aport de 14 g fibre pentru fiecare 1000 kcal ingerate, ceea ce corespunde unui
aport de 25-35 g fibre/zi. Raportul între fibrele insolubile şi cele solubile trebuie să fie de 3/1.

Beneficiile dietelor bogate în fibre şi consecinţele aportului inadecvat

Dietele bogate în fibre se asociază cu o incidenţă scăzută a bolilor cardiovasculare. Fracţiunile
solubile ale fibrelor alimentare pot reduce LDL-colesterolul. Acizii graşi cu lanţ scurt care rezultă
în urma acţiunii bacteriilor asupra fibrelor solubile blochează, se pare, sinteza colesterolului în
ficat.

Conţinutul crescut de fibre în dietă se asociază cu o incidenţă mai scăzută a diabetului zaharat.
Pectinele şi gumele reduc creşterea glicemică prin întârzierea evacuării gastrice, reducerea duratei
tranzitului intestinal şi prin reducerea absorbţiei glucidelor.
Dietele sărace în fibre reprezintă un factor de risc pentru cancerul de colon. Rolul protector al
fibrelor constă în reducerea expunerii la carcinogenii care traversează colonul prin reducerea
concentraţiei acestora şi a duratei tranzitului. Acizii graşi cu lanţ scurt produşi din fibrele ingerate
protejează integritatea tractului intestinal. Există şi teorii care consideră că efectul anticarcinogen
nu este legat de aportul total de fibre, ci de anumite componente specifice ale acestora.
Consumul excesiv de fibre poate să interfereze cu absorbţia de calciu şi zinc, mai ales la copii şi
vârstnici. Aportul unei cantităţi crescute de fibre poate să determine flatulenţă, efect care poate fi
evitat prin creşterea progresivă a cantităţii de fibre din dietă.

Lipidele
Lipidele (sau corpii graşi) constituie o familie eterogenă de molecule insolubile în apă.

Rolul lipidelor în organism
Lipidele joacă un rol esenţial în producerea de energie, reprezentând forma de stocare energetică
cea mai economicoasă
Unele grăsimi conţin sau transportă vitaminele liposolubile A, D, E, K şi acizii graşi esenţiali
linolenic şi linoleic. Aceşti acizi graşi esenţiali intră în procese de reglare cum sunt presiunea
arterială, coagularea sângelui, secreţia de acid gastric. Rezistenţa membranelor depinde de acizii
graşi esenţiali. Creierul uman, sistemul nervos central şi membranele din întreg organismul au
nevoie de acizi graşi to-3 pentru a funcţiona normal Impactul acizilor graşi w-3 asupra bolilor
cardiovasculare, artritelor, cancerului şi altor boli cronice cu alterarea sistemului imun şi a
statusului mental, incluzând tulburări de atenţie, este intens studiat în prezent. Raportul anormal
u)-6/iu-3 este legat de schimbările în compoziţia lipidelor membranare vasculare şi conduce la
creşterea incidenţei bolilor aterosclerotice şi inflamatorii.

Surse alimentare
Lipidele se găsesc în produsele de origine animală, în uleiuri şi lactate. Lipidele se găsesc şi în
formă „inaparentă" în prăjituri, creme, mixturi de cereale, snacks-uri.
Alimentele bogate în lipide:
 au cea mai mare densitate energetică (furnizează cea mai mare cantitate de energie pe cel
mai mic volum);
 aprecierea lor cantitativă este dificilă, grăsimile fiind mai greu reperate în alimente decât
glucidele;

8