Page 15 - PROIECT CRISTI final (revizuit) CORECTAT

RAŢIA ALIMENTARĂ A SPORTIVULUI

Raţia alimentară reprezintă cantitatea de alimente necesare unui om în 24 de ore, pentru
menţinerea sănătăţii şi satisfacerea nevoilor energetice şi plastice. Regimul alimentar reprezintă o
succesiune de raţii alimentare pe o perioada mai mare de timp, care să asigure omului o bună
nutriţie necesară vieţii şi activităţii depuse. Raţia şi regimul alimentar trebuie să fie raţionale şi
corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ. De aceea, ele trebuie să satisfacă
nevoile organismului atât în factori nutritivi plastici şi energetici, cât şi în factori biocatalitici.
Trebuinţele acestea sunt mult mai crescute la un sportiv decât la un om obişnuit. Menţionăm că
factorii nutritivi trebuie aduşi în anumite proporţii pentru a nu produce tulburări prin exces sau
insuficienţă.

Alimentaţia raţională este aceea care satisface pe deplin toate nevoile cantitative şi calitative ale
organismului, ţinând seama de particularităţile sale fiziologice, de efortul depus şi de condiţiile
de mediu în care se desfăşoară Ea conţine toate substanţele trofice, energetice şi catalitice
necesare. Sub aspect calitativ, consumul exagerat al unor substanţe alimentare produce tulburări
digestive şi ale PH-ului intern. Astfel, excesul de protide mai ales din carne, acidifiază mediul
intern şi duce la instalarea colitei de putrefacţie, cu o autointoxicare a organismului şi o obosire a

lui.

Consumul de glucide în exces provoacă instalarea colitei de fermentaţie. O cantitate excesivă de
zaharuri simple are şi alte inconveniente pentru organism. Ele se absorb foarte repede şi trec în
sânge, dând naştere la hiperglicemie, care provoacă o hiperexcitabilitate nervoasă. Se produce, de
asemenea, tulburarea funcţiei pancreasului. O parte din aceste zaharuri se elimină prin urină,
lucru nefiresc deoarece s-a depăşit capacitatea organismului de a le metaboliza.

Excesul de grăsimi duce la fenomene de acidoză în organism, pentru că acestea nu mai pot fi arse
pana la C0 2 şi apă şi rămân în faze intermediare de acizi graşi, care se acumulează. Consumul
exagerat de grăsimi de origine animală provoacă o încărcare grasă a ficatului şi o creştere a
colesterolului din sânge, care se depune în pereţii arterelor, dând naştere la arterioscleroză şi
ateromatoză.

Caracterul raţional al alimentaţiei este dat de concordanţa şi echilibrul permanent între conţinutul
în calorii (aspectul cantitativ) de pe o parte şi nevoile alimentare ale organismului pe de altă parte.
în felul acesta se realizează echilibrul nutritiv al organismului, ca o consecinţă a echilibrului
alimentar.

Echilibrul nutritiv face apt organismul sportivului pentru un randament neuromuscular maxim, ca
urmare a unei alimentaţii raţionale, în care metabolismul se desfășoară normal. Echilibrul
alimentar arată că alimentele din care se compune raţia zilnică sunt cele mai bune, atât sub aspect
cantitativ, cât şi calitativ, creând organismului un echilibru nutritiv perfect.
în timpul activităţii depuse, atât în producţie cât şi în efort sportiv, organismul cheltuieşte
energie. Pierderea aceasta este în funcţie de mai mulţi factori. în efortul sportiv, cheltuiala este
legată de ramura sportivă practicată, de natura efortului respectiv (caracter, durată, intensitate),
condiţiile de mediu şi de perioada de pregătire în care se află sportivul.

15